Vino, Iisuse!

9263

Stau, Părinte, şi eu la poarta sufletului meu şi Te aştept să intri ca un împărat şi în cămara sufletului meu cel păcătos. Intră, Bunule Iisuse, şi în templul inimii mele şi adu-mi bucurie şi nădejde de mântuire. Vino, Iisuse, şi în căsuţa mea săracă. Vino, Iisuse, şi înlăuntrul sufletului meu pustiu şi întristat şi-l fă pe el tron al Sfintei Treimi şi templu al Sfântului Tău Duh. Vino şi, în loc de îngeri şi de oameni, eu singur îţi voi cânta Ție, Osana şi Aliluia.

Vino, Te chem. Vino, Te aştept. Vino, Iisuse. Te doresc, vino, mă rog, că noapte e afară, noapte şi în sufletul meu pustiu şi întuneric în cămara inimii mele.

Din Mi-e dor de Cer, Viața părintelui Ioanichie Bălan, Editura Mănăstirea Sihăstria, Vânători-Neamț, 2010, p. 193


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
446

Viaţa noastră trebuie să fie o continuă rugăciune!

Pe călugăriţele din mănăstire aşa le învăţa: – Maicilor şi surorilor, viaţa noastră trebuie să fie o continuă rugăciune. Sunt nemulţumit de sfinţiile voastre că nu slujiţi şi nu cântaţi lui Dumnezeu cu mai multă râvnă. Că noi trebuie să ardem pentru dragostea Lui. Nu suntem pentru rugăciuni lungi şi cu mintea împrăştiată. Ci să […]

Articole postate de același autor
5287

Nu este povară, este fratele tău!

Pe o potecă abruptă şi stâncoasă am întâlnit o fetiţă, care-şi purta în spate frăţiorul. Se vedea cu ochiul liber că micuţul era prea greu pentru puterile ei. I-am spus: –Fetiţo, ce grea povară duci! Ea m-a privit mirată şi mi-a spus cu reproş în glas: –Nu este o povară domnule, este fratele meu! Am […]