„Vei trăi și vei vedea ce însemnătate mare a avut măicuța ta”

14653

Dacă ai ști ce-nseamnă mama, zic așa, în gândul meu,

N-ai striga în fața mamei, să-ntristezi pe Dumnezeu. 

Dacă ai ști ce-nseamnă mama și însemnătatea ei

A-i iubi-o făr’ de seamăn; n-ai urma pe cei mișei.

Dacă ai ști ce-nseamnă mama, sufletul i l-ai simți,

I-ai vorbi cu voce blândă, iară gândul i l-ai ști.

Mama are multe taine, nimeni nu le poate ști.

Fericit e omu-acela care-nvață a iubi.

Oare cine este aceea care-n brațe te-a purtat?

Oare n-o cunoști pe mama, ce viața ți-a dat?

Oare n-ai citit Scriptura și de cei ce au lovit

Pe părinți, căci mâna aceea în pământ n-a putrezit?

Mama este har al casei, Dumnezeu așa-a lăsat.

Dar acuma lumea aceasta toate legile a stricat.

Și se duc cu toți la vale, înșelați de cel viclean:

Strigă, bat, nu iau aminte că vrăjmașul i-a-nșelat.

Oare nu știu eu, copile, câtă grijă ți-a purtat,

Câte nopți și câte zile mâna ei te-a legănat?

Oare nu-ți aduci aminte, o, copile dezmierdat,

Că la sânul mamei tale ai crescut, te-ai dezvoltat?

Acum, când crescut-ai mare, pentru ce nu vrei să știi

Căci cu mâna mamei tale învățat-ai ca să scrii?

 Acuma-i mai obosită, a slăbit, a-mbătrânit

De ce te-nholbi la dânsa și îi strigi așa răstit?

Ai ajuns de-acuma mare și te duci în treaba ta

N-o ajuți, dar las-o-n pace, te rog, n-o mai întrista.

Va sosi o vreme-n care vei trăi și vei vedea

Ce însemnătate mare a avut măicuța ta.

Dar târziu va fi atunci și adânc vei suspina

Oare clipele acelea te vor mai putea ierta?

Mama te-a udat pe tine din al dragostei pahar,

Acum, când crescut-ai mare, viața ei o faci calvar.

Nu știi oare că măicuța a primit de sus, din Cer,

Niște drepturi minunate și dreptatea ei te cer?

N-ai dori să simți vreodată din blestemul ei cumplit

Ca să intre-n tine dracii, să te chinuie un pic.

Nu îngrămădi păcate, că acestea le plătești,

Prigonirea de părinte te ajunge, și-o pățești.

Monahul Iordan de la Mănăstirea Sihăstria Tarcăului


Articole Asemănătoare
439

Să iubim sau să fim iubiți?

Odată un tânăr i-a scris renumitului ascet Gheorghe din Zadonsk o scrisoare în care se plângea că nimeni nu-l iubește; și starețul i-a răspuns: „Oare noi avem așa o poruncă, că trebuie să fim iubiți? Avem porunca de a iubi.” Eu cred că fiecare dintre noi anume așa ar trebui să-și vădă scopul vieții, desigur, […]

Articole postate de același autor
446

Bucuria duhovnicească nu este totuna cu bucuria sufletească a lumii acesteia

Patimile sunt întotdeauna înlocuitori ai adevăratei bucurii duhovniceşti. În viaţa noastră avem nevoie de bucurie, iar Domnul a venit pe pământ ca să ne dăruiască bucurie, iar aceasta să fie deplină, cum spune El Însuşi în Evanghelia după Ioan. Avem, deci, nevoie de bucurie, căci pentru aceasta am fost zidiţi de Dumnezeu. Dar bucuria duhovnicească […]