Voi spuneţi că pentru voi acum există numai un singur Dumnezeu - şi toată nădejdea voastră este în El. Aşa trebuie să simţiţi mereu: căci fară voia lui Dumnezeu nici o mie de ajutoare omeneşti nu vă pot ajuta.
Domnul le înapoiază celor ce se căiesc milele Sale, ca cei ce greşesc să nu cadă în deznădejde, iar vrăjmaşul transformă acest lucru în ispite pentru noi căderi, insuflându-le: „Nu-i nimic... ai căzut... dar Dumnezeu ţi-a înapoiat totul... poţi să mai greşeşti... nu-i nimic, te vei căi şi ţi se va da totul înapoi...” Linguşirea aceasta este mai ademenitoare decât toate... şi nu pare a fi importantă... Printre altele, împlinirea ei este un păcat strigător la cer, anume să greşeşti cu nădejdea în mila lui Dumnezeu. Mila lui Dumnezeu este nemăsurată, însă noi suntem limitaţi... şi putem ajunge până acolo încât să încetăm să ne căim şi să ne zdrobim inima din pricina deselor căderi, iar fară acestea nu va exista în noi vas pentru primirea milei..
Sfântul Teofan Zăvorâtul, Sfaturi înțelepte, traducere de Cristea Florentina, Editura Cartea Orodoxă, p. 205
