Suntem slabi și fricoși de propria noastră Apocalipsă

1831

Apocalipsa...? Așa de strașnic sună. Să nu ne speriem sau să facem panică. Toți tăcem. Altfel, suntem din Evul Mediu. ,,Apocalipsă” înseamnă descoperire (în engleză ,,Revelation”, asta am învățat la școală!). Ne-am obișnuit cu Hollywood filme (Entertainment=distracție), unul iese cu mitraliera și împușcă 100 de oameni, iar noi ne bucurăm, fiindcă actorul principal este viu. El vine cu soția sau copilul în brațe, plini de noroi și sânge și filmul s-a terminat. Între timp am văzut o reclamă la televizor, am plecat și am numărat dacă și la noi sunt tot atâtea straturi după cum era promovat la reclamă. Așa de interesant o fost... Am mai citit vreo două știri unde 7 miliarde de copii au fost avortați. Aceștia nu au privit filmul și nici nu-i interesează dacă mai vine Apocalipsa. Ei nu se stresează. Eu sunt stresat și pe alții nu vreau să-i stresez. Am mai privit la televizor că un om și-o omorât părinții din beție. Coșmar! Balena Albastră o dus câțiva copii la sinucidere, dar ăștia nu-s copiii mei. Eu la ai mei le-am spus că internetul trebuie să fie cu normă. Câteva mii de părinți mor de foame, de urât și de dor singuri în casă, dar eu la ai mei le-am dat anul trecut 100 de euro pentru lemne. O venit un țunami, cutremur, mor zilnic oameni drogați, accidente, de foame, sunt traficate fete și copii pentru organe, sunt abuzați, violați etc. Îmi fac cruce, și zic ,,Dar asta pentru mine nu-i Apocalipsa”. Apocalipsa este ceva personal care mă înspăimântă pe mine, mă face să tremur, dar acolo eu nu sunt, nu am treabă și nici nu vreau să fiu. Apocalipsa este pentru babe care mîine mor, și pentru cei care speculează cu aceste concepte.

Oare cei enumerați mai sus, și-au pus întrebarea când vine Apocalipsa? Oare este vinovat copilul care nu a văzut lumina soarelui sau adolescenta care a fost traficată, violată și vândută de niște proxeneți? Asta ne înspăimântă, dar nu ne deranjează din confortul nostru fizic. Apocalipsa nu-i pentru mine. Mă tem. Despre asta nu-i bine să vorbesc că trebuie să chem psihologul online acum. Poate să mă râdă lumea. Mai bine cumpăr hârtie igienică mai multă, măcar pentru trei luni...
Doamne, oare paharul mâniei Tale nu cumva l-am umplut eu? Prin iubirea de sine și indiferența de aproapele meu, sau sângele meu care l-am omorât înainte de a se naște?!

Despre Apocalipsă se vorbește de 2000 de ani, alții s-au îmbogățit, iar alții s-au sinucis. Hristos va veni atunci când oamenii vor striga la El să vină. Așa cum au făcut-o prima oară. Oare noi, creștinii, când nu vom mai avea unitate cu El prin Sfânta Împărtășanie, nu vom striga: ,,Vino, Doamne!”. Sau ne temem nu cumva să vină?! Să ne prindă tot așa în fața televizorului sau calculatorului făcându-ne cruce de alții cum se chinuie și mor. Iar noi stăm cu biserici deschise la care nu le-am mai pășit pragul de câteva săptămâni! Doamne, ai milă de noi! Suntem slabi și fricoși de propria noastră Apocalipsă! Care Armaghedon?!

Pr. Sergiu Jelihovschi


Articole postate de același autor
6259

Cota zero a iubirii

Adevărul este că noi, la măsurile la care suntem, în general nu suntem nici iubitori, nici urâtori. Stăm cumva la cota zero, adică între iubire şi ură. Poate înclinaţi mai mult spre iubire, dar în orice caz, nu la măsurile la care ni se cere să avem iubirea faţă de oameni. În general, oamenii se […]