Stareţul Sihăstriei, despre canonizarea Pr. Cleopa: „Mulți îl cinstesc deja ca pe un sfânt”

730

„Vestea adusă de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul cu privire la intenția de canonizarea din anul 2025 a preoților și a monahilor mărturisitori din perioada comunistă, între care și Părintele Cleopa, a adus o mare bucurie în inimile noastre”, a declarat pentru Basilica.ro arhim. Arsenie Popa, stareţul Mănăstirii Sihăstria.

Arhim. Arsenie a precizat că „obștea și închinătorii mănăstirii așteptă cu nerăbdare această canonizare” şi a evidenţiat evlavia populară de care se bucură părintele Cleopa Ilie.

„Chiar dacă mulți îl cinstesc deja pe părintele Cleopa ca pe un sfânt, totuși doreau ca evlavia lor să fie confirmată și la nivel oficial. Adeseori eram întrebați când se va canoniza Părintele Cleopa.  Apoi, unii dintre pelerini folosesc deja apelativul Sfântul Cleopa.

În ședința din 25 februarie, Sfântul Sinod a decis pregătirea procesului de canonizare a 12 preoți și călugări pentru anul 2025, când Biserica Ortodoxă Română împlinește 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de la obținerea statutului de patriarhie.

Părintele Cleopa Ilie este unul dintre cei propuşi pentru canonizare, a anunţat PS Varlaam Ploieşteanul de Ziua Deținuților Politici Anticomuniști.

Stareţul Mănăstirii Sihăstria a afirmat că eventuala canonizare a părintelui Cleopa „va servi la o mai bună cunoaștere a vieții și învățăturii sale, ce vor oferi monahilor, preoților, credincioșilor un model demn de urmat la măsura fiecăruia.

„Va demonstra încă o dată că Biserica este Vie, chiar dacă învățătura Sa – așa cum s-a dovedit de multe ori în istoria Ei bimilenară – este în contradicție cu unele mentalități, fie ele promovate de cei puternici ai lumii, dar care se dovedesc efemere în final”.

În data de 6 august 1987 Părintele Cleopa devine nașul de călugărie al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci teologul Daniel – Ilie.

Părintele Cleopa s-a alăturat obştii Schitului Sihăstria în decembrie 1929. A fost tuns în monahism în data 2 august 1937 şi numit egumen interimar în iunie 1942. Doi ani mai târziu a fost hirotonit ierodiacon, apoi ieromonah, iar în anul 1945 a devenit egumen la Schitul Sihăstria, ridicat la rang de mănăstire în 1947, prilej cu care protosinghelul Cleopa Ilie a fost hirotesit arhimandrit.

Retragerea în munţi, misiune duhovnicească

Nu a trecut multă vreme şi s-a retras în munţi, timp de şase luni, din cauza regimului comunist.

„Prin toată activitatea misionară, dar și prin retragerile sale în pustnicie Părintele Cleopa a fost unul dintre cei care s-au opus curentului de ateism impus oficial în perioada comunistă”, a evidenţiat pr. Arsenie.

Când a revenit, a fost numit stareţ al Mănăstirii Slatina, Suceava, unde a strâns o obşte de peste 80 de călugări.

Însă a fost urmărit din nou de Securitate, astfel că părintele Cleopa s-a refugiat în Munţii Stânişoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. S-a întors din munţi în anul 1954.

„Spun că retragerile sale în pustie reprezentau un fel indirect de misiune pentru că pe de o parte era un mod autentic de trăire monahală, care înseamnă și rugăciunea pentru lume, iar pe de altă parte, chiar la instituțiile de represiune din zonă care îl căutau, era afișată fotografia sa ca a unuia ce era în conflict cu puterea de atunci, astfel că, fără să vrea, miliția demonstra că mai există mari trăitori care prin viața lor duhovnicească contrazic ideologia desacralizantă a conducerii de stat de atunci”, a afirmat pr. stareţ.

A treia oară, părintele Cleopa s-a retras în Munţii Neamţului. Întâi în pădurile din jurul comunei Hangu, apoi și-a făcut un mic bordei din lemn, nu departe de culmea Muntelui Petru Vodă.

A pustnicit cinci ani, apoi s-a întors la aşezământul monahal de la Sihăstria, în anul 1964, ca duhovnic al obştii.

Cuvinte pe înţelesul contemporanilor

Părintele Cleopa a contribuit prin predicile şi învăţăturile sale la dezvoltarea vieţii monahale pe teritoriul ţării noastre, a spus Arhim. Arsenie.

„Prin predicile viguroase întemeiate pe învățăturile Sfinților Părinți și ale Biserici, Părintelui Cleopa a dovedit curaj și neclintire în credință, iar ascultarea sa de stareț al Mănăstirilor Sihăstria și Slatina, dar și ca îndrumător duhovnicesc a altor mănăstiri românești, a contribuit la menținerea și ridicarea nivelului vieții monahale și de trăire în general a creștinilor”.

Stareţul Mănăstirii Sihăstria spune despre învăţătura părintelui Cleopa că „degaja prospețime și actualitate, fiind o sinteză a învățăturilor Sfinților Părinți” şi, mai presus de toate, era „rostită pe înțelesul contemporanilor săi”.

După căderea regimului comunist, Părintele Cleopa a continuat să fie un reper duhovnicesc pentru cei care căutau îmbunătăţirea duhovnicească. Iar cu părintele „se putea discuta orice și adeseori își surprindea interlocutorii cu bagajul său abundent de cunoștințe din toate domeniile”.

„Și după anii ”90 până la sfârșitul viții sale pământești (1998) Părintele Cleopa a continuat activitatea sa misionară, era adeseori cercetat de Ierarhi, preoți, monahi, teologi, unii cu nume mare în Teologia și Biserica Ortodoxă,  oameni de cultură, savanți, intelectuali sau oameni simpli, grupuri de pelerini, fie ei români sau străini și chiar de alte credințe”.

Părintele Cleopa a trecut la cele veşnice în data de 2 decembrie 1998.

 

Sursa: basilica.ro


Articole postate de același autor
2745

Cei bolnavi sufleteşte se aşează pe ei înşişi în centrul atenţiei

Un duhovnic contemporan, stareţul Serghie, ne spune: „La baza bolilor sufleteşti se află mândria. Temelia bolilor sufleteşti este socotirea propriului eu ca centrul tuturor lucrurilor. Toţi bolnavii sufleteşte se pun pe ei înşişi în centrul lumii”. Aici stareţul Serghie este deplin de acord cu Bătrânul Porfirie, care vorbeşte despre egoism ca fiind pricina depresiei. Şi […]


Foto