Soţul trebuie să poarte poverile soţiei

5250

Când în casă se întâmplă ceva neplăcut din pricină că soţia ta a greşit, tu să nu-i sporeşti întristarea, ci să o mângâi, chiar dacă ai fi pierdut totul. Nu este însă nimic mai supărător decât să ai în casă o soţie care se poartă urât cu tine.

Oricare ar fi greşelile soţiei, nimic nu poate să aducă mai multă mâhnire decât vrajba cu ea. Tocmai de aceea dragostea pentru ea trebuie să-ţi fie mai scumpă decât orice. De vreme ce toţi trebuie să ne purtăm poverile unul altuia, cu atât mai mult soţul trebuie să poarte poverile soţiei. Dacă e săracă, să n-o înjoseşti pentru asta; dacă este nepricepută, nu te repezi la ea, ci mai bine îndreapt-o. Ea este parte din tine, şi alcătuiţi împreună un trup.

„Dar dacă este beţivă şi certăreaţă?” Chiar dacă ar fi aşa, trebuie să te întristezi pentru asta, nu să te mânii; trebuie să te rogi lui Dumnezeu ca s-o îndrepte El; trebuie s-o povăţuieşti, s-o îndemni şi să iei toate măsurile pentru a nimici aceste patimi din ea. Iar dacă vei începe s-o baţi şi s-o împilezi, prin aceasta nu vei vindeca boala, căci cruzimea se vindecă prin blândeţe, nu printr-o altă cruzime. Totodată, să te gândeşti şi că pentru purtarea blândă cu soţia ta te aşteaptă răsplată de la Dumnezeu.

Se spune că unul dintre filosofii păgâni (Socrate) avea nevastă certăreaţă, rea şi obraznică. Atunci când a fost întrebat de ce o rabdă, înţeleptul a răspuns că în ea are acasă o şcoală de filosofie. „Voi fi mai răbdător decât alţii, a zis el dacă voi învăţa zilnic în şcoala aceasta.” Vă miraţi? Iar eu suspin din greu când văd că păgânii se poartă cu mai multă înţelepciune decât noi cărora ni s-a poruncit să fim următori în nerăutate îngerilor sau, mai bine zis, lui Dumnezeu Însuşi. Se spune că filosoful şi-a luat o asemenea soţie tocmai din pricina firii ei.

Dacă te vei înşela în privinţa miresei şi vei aduce în casă o soţie rea şi nesuferită, atunci cel puţin urmează filosofului păgân şi străduieşte-te din răsputeri s-o îndrepţi, fără să-i faci vreun rău; iar când vei începe să porţi jugul căsniciei în împreună-glăsuire cu ea, prin aceasta vei dobândi, după pofta ta, şi alte foloase, iar în cele duhovniceşti vei spori cu mare uşurinţă.

Sfântul Ioan Gură de Aur, Cum să întemeiem o familie ortodoxă, Editura Sphia, Bucureşti, 2011, p.123-124


Articole Asemănătoare
9823

Soțul creștin nu impune, el respectă libertatea soției sale…

Să prezentăm foarte pe scurt tipul bărbatului crestin (bărbat care are sanse să fie considerat fraier de către ceilalti, să fie considerat slab de înger, să fie dispretuit pentru ceea ce face în mod firesc). „Bărbatul crestin e perfect, e cel mai…”, si acum as fi putut însira o listă cu virtuti. Numai că bărbatul […]

Articole postate de același autor
2609

A văzut lumina tiparului lucrarea Protoiereului Ioan Lisnic „Clerici ortodocși din Basarabia și Bucovina de Nord în închisorile comuniste”

Comunismul ca sinonim al anticreștinismului. Comunismul, afirmă cunoscutul cercetător francez André Glucksmann, conține orizontul genocidului, pretutindeni și de la început [1]. Afirmația respectivă este în egală măsură valabilă și aplicabilă populației Basarabiei postbelice: ceea ce s-a produs odată cu instaurarea regimului totalitar comunist în această provincie românească nu poate fi calificat altfel decât genocid fizic, […]