Iubiți frați și surori întru Hristos,
Biserica noastră prăznuieşte pe cel dintâi model de viață călugărească, pe Sfântul Ioan Înainte-Mergătorul Domnului. Ne aflăm la sărbătoarea celui mai mare sfânt, după Maica Domnului. Îi pomenim naşterea şi soborul, dar îi cinstim în mod deosebit sfârşitul său mucenicesc, căci Sfântul Ioan este cel care L-a arătat lumii pe Mântuitorul Hristos, este cu adevărat apostolul pocăinţei; de la el au învăţat şi primii apostoli cum se poate apropia cineva de Mântuitorul lumii.
După Maica Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul a avut menirea cea mai înaltă, aceea de a-L boteza pe Mântuitorul. Nu L-a botezat cum ne botezăm noi, spre iertarea păcatelor, ci L-a botezat spre arătarea Preasfintei Treimi. De aceea, el mărturiseşte credinţa în Sfânta Treime. De asemenea, Sfântul Ioan, are cea mai pilduitoare viaţă. Viaţa sa se deosebeşte de a tuturor oamenilor, tocmai de aceea a fost vrednic să boteze pe Mântuitorul lumii, căci viaţa sa a fost o jertfă şi o asceză perpetuă. El a rămas orfan la un an de mama sa, Elisabeta, care l-a salvat de la moarte suindu-se cu el în munte, şi când soldaţii lui Irod se auzeau ropotind şi apropiindu-se de Elisabeta care a fugit în munte să-şi ocrotească pruncul, Elisabeta s-a sfâşiat de durere şi a strigat: ,, Doamne, mi-ai dat acest prunc la bătrâneţe; mare mi-a fost durerea că nu am avut copii, dar mai mare îmi va fi durerea dacă pruncul meu va fi ucis.”
Şi întorcându-se spre stânca muntelui, a strigat: ,, Doamne, de voieşti ca pruncul acesta, aşa cum s-a proorocit de el, să fie lumină înaintea Domnului, să rămână, deschide stânca să intru cu pruncul şi să-l ocrotesc!” Şi apoi iarăşi s-a rugat: ,, Închide stânca, să rămân după stâncă, unde nu mai pot veni duşmanii pruncului meu!” Aşa s-a făcut, şi iată, Elisabeta a mai trăit puţine zile, căci soţul său, Zaharia, a fost ucis mai înainte, cerându-i-se pruncul, şi a fost ucis între templu şi altar, aşa cum spune Sfânta Evanghelie.
El ne este şi nouă înainte mergător pentru că ne arată nouă pe Mântuitorul lumii. Glasul său trebuie să-l auzim în fiecare zi, şi degetul său care arăta pe Mântuitorul să-l simţim în fiecare zi. El ne spune necontenit să privim spre cer acum, unde s-a înălţat Mântuitorul, şi el ne spune: ,,Iată Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridică păcatele lumii! Acestea spunându-ne, Sfântul Ioan să-l pomenim şi noi în fiecare zi, şi mai ales în ziua de marţi, care este închinată în fiecare săptămână Sfântului Ioan Botezătorul.
Ca înainte – mergător al harului celui nou, ca propovăduitor al pocăinţei, ca arătător al rânduielilor după care ajunge omul să placă lui Dumnezeu şi călăuza către Hristos, el le este însă model şi îndrumător tuturor creştinilor în viaţa mântuitoare. Toate vârstele, toate clasele sociale şi toate felurile de meserii vor găsi destul spre zidire fie în faptele lui, fie în feluritele împrejurări ale vieţii lui. Sfântul Ioan Botezătorul este și ocrotitorul celor care în societatea umană se luptă pentru adevăr, pentru sfințenie, pentru demnitate umană și pentru mântuirea oamenilor prin întoarcerea lor la Dumnezeu.
Iubiţi credincioşi, acest mare sfânt, este cel dintâi monah, pentru că a trăit în pustie în viaţa cea mai aspră şi în rugăciune continuă. De aceea îl rugăm pe Sfântul Ioan Botezătorul ca toate cele care le avem de întâmpinat, să le întâmpinăm în viaţa aceasta cu bucurie şi cu jertfă. Când ne doare ceva să nu cârtim; să ne gândim din ce cauză ne doare. Când păcătuim să nu continuăm, să ne oprim şi să ne căim, gândindu-ne că stricăm chipul lui Dumnezeu din noi, ne îndepărtăm şi ne înstrăinăm de Dumnezeu.
Să ne rugăm Sfântului Ioan Botezătorul să ne dăruiască putere spirituală de a birui ispitele și de a căuta calea pocăinței ca fiind singura cale de îndreptare sau de reinnoire a vieții noastre, de ridicare, de eliberare de un trecut păcătos apăsător și de a pune început bun vieții noastre cerând harul lui Dumnezeu și ajutorul Sfinților Săi. Amin!
Cuvânt la Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul și Înainte-Mergătorul Domnului
Episcopul SILUAN (Șalari)
