Sfânta Liturghie și prohodul nou-adormitei schimonahia Zosima

2139

De ziua pomenirii Aflării cinstitului cap al Sfîntului Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului, cu binecuvîntarea Preasfințitului PETRU, Episcop de Ungheni și Nisporeni, în Mănăstirea Frumoasa a fost săvîrșită Sfînta Liturghie arhierească și prohodul nou-adormitei schimononahia ZOSIMA (Anghenl), de către Preasfintitul AMBROZIE, Episcop de Neftekamsk și Birsk.

Schimonahia Zosima s-a născut la 03 martie 1930 în satul Budăi, raionul Telenești. A fost căsătorită și a dat naștere a cinci copii, pe care, ajungînd văduvă i-a crescut și educat de una singură. În toată această perioadă a frecventat cu regularitate Sfintele Slujbe, cîntînd la strana bisericii din satul natal.

La momentul reoranizării Mănăstirii Frumoasa în așezămînt de călugărițe, schimonahia Zosima, a fost primită în obște de către Preasfințitul Ambrozie, duhovnic al nou înființatei mănăstiri, fiind printre primele viețuitoare.

În 2006, cu binecuvîntarea ÎPS VLADIMIR, a fost tunsă rasoforă, cu numele NAZARIA în cinstea Sf. Mucenic Nazarie În anul 2008 a primit schima mică cu numele IOANICHIA, în cinstea Sf. Ioanichie cel Mare, iar în anul 2009, în ajunul sărbătorii Bunei Vestiri, a primit schima mare cu numele ZOSIMA, în cinstea Sf. Cuv. Zosima de la Iordan.

Pe tot parcursul aflării în obștea Mănăstirii Frumoasa, schimonahia Zosima, asemenea pildei din Evanghelia celor chemați în ceasul al unsprezecelea, a purtat oseteneala zilei cu credință și evlavie în nădejdea primirii plății de sus.

Obștea Mănăstirii Frumoasa o va pomeni necontenit în rugăciunea zilnică.


Articole Asemănătoare
7096

Eu de Maica Domnului nu mă las!

O mătuşă de-a mea, Dumnezeu s-o odihnească, era îndemnată de oameni de altă credinţă să treacă la credinţa lor. Şi le-a spus aşa: „Eu de Maica Domnului nu mă las, eu de Biserică nu mă las! Mie-mi place când bate toaca, mie-mi place când se trag clopotele, eu de Maica Domnului nu mă las!” Aşa […]

Articole postate de același autor
3600

Iepuraşul de Paşti

Iepuraşul propune o sărbătoarea a Paştelui impersonală, fadă, fără consistenţă, oarecum la fel ca celelalte… care nu implică prea mult efort din partea noastră pentru participare, dar care nici satisfactii adevarate nu ofera ci limitate la lumea aceasta. Învierea Domnului Hristos implică din partea noastră post, milostenie, iertare, fapte bune, schimbare sufletească, depăşirea egoismului, iubirea […]