Să dobândim liniştea lăuntrică

530

Scopul este ca omul să le valorifice pe toate pentru nevoinţă. Să încerce să dobândească liniştea lăuntrică. Să valorifice zgomotul punându-şi în minte gândul cel de-a dreapta. Totul este înfruntarea cea bună. Pe toate să le înfrunte cu gânduri bune. Dacă reuşeşte să câştige liniştea lăuntrică în mijlocul zgomotului a dobândit un lucru de mare preţ. Dacă nu reuşeşte să dobândească liniştea în nelinişte, nici în linişte nu se va linişti. Când vine la om liniştea lăuntrică, toate cele dinlăuntrul lui se liniştesc şi nu-l mai deranjează nimic. Dacă vrea liniştea exterioară ca să se liniştească lăuntric, atunci ziua, când se va afla în linişte, va lua o trestie şi va alunga greierii, iar noaptea va alunga şacalii. ca să nu-l deranjeze. Adică va alunga cele pe care le va aduna diavolul. Ce credeţi? Care este treaba lui? Diavolul pe toate le întoarce anapoda, până ce ne întoarce şi pe noi pe dos.

La un schit, doi bătrânei au luat un măgăruş care avea un clopoţel. Un tânăr cu tendinţe isihaste se plângea de clopoţelul animalului şi a adunat toate canoanele pentru a dovedi că nu este îngăduit a se ţine măgar în schit. Ceilalţi părinţi spuneau că pe ei nu-i deranjează. Atunci eu i-am spus: „Nu ne este de ajuns că nu ne împovărează pe noi grija de bătrânei, ci se slujesc de măgar? Dacă n-ar avea clopoţel şi l-ar pierde, ar trebui să mergem noi să-l căutăm. Ne mai şi plângem încă?! Aşadar, dacă nu avem gânduri bune şi dacă nu le vom valorifica duhovniceşte pe toate, nu vom spori nici dacă vom umbla printre sfinţi. Mă aflu în armată? Să valorific trompeta considerând-o clopot, şi arma să-mi aducă aminte de armele duhovniceşti împotriva diavolului. Dacă nu vom valorifica toate duhovniceşte, chiar şi clopotul ne va deranja. Sau le vom valorifica noi, sau le va exploata diavolul. Cel neliniştit şi în pustie va duce starea lui de nelinişte. Mai întâi de toate, sufletul va trebui să dobândească liniştea lăuntrică în neliniştea exterioara pentru a se putea linişti în liniştea pustiei.

Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești, vol. 1: Cu durere și dragoste pentru omul contemporan, traducere de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2003, pp. 195-196


Articole Asemănătoare
716

A învăţat mai presus de fire să citească

Sora mea, povesteşte evlavioasa Irina Bendeniotis din Poros – care acum este deja trecută la Domnul –, a pierdut un copil. Seara, după înmormân­tare, am mers şi eu cu unul din copiii mei mai mici ca să‑i transmit condoleanţe. Peste puţin timp a venit şi fratele meu şi au întins masa ca să mâncăm. Atunci […]

Articole postate de același autor
344

Nu am știut cum, dar nici nu ne-am dorit să ne rugăm Ție…

… Nu am știut cum, dar nici nu ne-am dorit să ne rugăm Ție. Nu am căutat voia Ta, și nici nu am încercat să vedem providența Ta în viața noastră. Întotdeauna și în toate împrejurările ne-am dorit ca toate să fie după voia noastră. Nu ți-am mulțumit pentru viața pe care ne-ai dat-o, ci […]