Să dobândim liniştea lăuntrică

475

Scopul este ca omul să le valorifice pe toate pentru nevoinţă. Să încerce să dobândească liniştea lăuntrică. Să valorifice zgomotul punându-şi în minte gândul cel de-a dreapta. Totul este înfruntarea cea bună. Pe toate să le înfrunte cu gânduri bune. Dacă reuşeşte să câştige liniştea lăuntrică în mijlocul zgomotului a dobândit un lucru de mare preţ. Dacă nu reuşeşte să dobândească liniştea în nelinişte, nici în linişte nu se va linişti. Când vine la om liniştea lăuntrică, toate cele dinlăuntrul lui se liniştesc şi nu-l mai deranjează nimic. Dacă vrea liniştea exterioară ca să se liniştească lăuntric, atunci ziua, când se va afla în linişte, va lua o trestie şi va alunga greierii, iar noaptea va alunga şacalii. ca să nu-l deranjeze. Adică va alunga cele pe care le va aduna diavolul. Ce credeţi? Care este treaba lui? Diavolul pe toate le întoarce anapoda, până ce ne întoarce şi pe noi pe dos.

La un schit, doi bătrânei au luat un măgăruş care avea un clopoţel. Un tânăr cu tendinţe isihaste se plângea de clopoţelul animalului şi a adunat toate canoanele pentru a dovedi că nu este îngăduit a se ţine măgar în schit. Ceilalţi părinţi spuneau că pe ei nu-i deranjează. Atunci eu i-am spus: „Nu ne este de ajuns că nu ne împovărează pe noi grija de bătrânei, ci se slujesc de măgar? Dacă n-ar avea clopoţel şi l-ar pierde, ar trebui să mergem noi să-l căutăm. Ne mai şi plângem încă?! Aşadar, dacă nu avem gânduri bune şi dacă nu le vom valorifica duhovniceşte pe toate, nu vom spori nici dacă vom umbla printre sfinţi. Mă aflu în armată? Să valorific trompeta considerând-o clopot, şi arma să-mi aducă aminte de armele duhovniceşti împotriva diavolului. Dacă nu vom valorifica toate duhovniceşte, chiar şi clopotul ne va deranja. Sau le vom valorifica noi, sau le va exploata diavolul. Cel neliniştit şi în pustie va duce starea lui de nelinişte. Mai întâi de toate, sufletul va trebui să dobândească liniştea lăuntrică în neliniştea exterioara pentru a se putea linişti în liniştea pustiei.

Cuviosul Paisie AghioritulCuvinte duhovnicești, vol. 1: Cu durere și dragoste pentru omul contemporan, traducere de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2003, pp. 195-196


Articole Asemănătoare
375

Marile încercări ne călăuzesc pe calea mântuirii

Puteri de dimensiuni cosmice se unesc împotriva rugăciunii (Efeseni 6, 12), și lor li se adaugă însăși firea omului căzut. Când însă împotrivirea față de aceste puteri nimicitoare se întețește și darul de Sus al rugăciunii se înmulțește, atunci răsare și bucuria nădejdii în biruința cea mai presus de lume a lui Hristos. Dar pentru […]

Articole postate de același autor
6122

Rețeta dorului de mamă

Gătește, mamă, cozonacii și-i plămădește cu iubire, Presară dorul cu speranțe și fă un aluat subțire! Și din a ochilor adâncuri adaugă un pic de apă Să fie coca numai bună: nici dulce tare, nici sărată… Frământă, mamă, aluatul și prin povestea ta îl trece, Aroma fructelor uscate din amintiri să nu mai plece. Cu […]