Nu există copii străini, sunt copii noştri, ai societăţii în care trăim. Majoritatea dintre noi nu cunoaştem prea multe despre acest fenomen – „copiii strazii”. Sau dacă am şi auzit de existenţa lor, nu ne pasă, avem grijile şi preocupările noastre, trecem nepăsători pe lângă aceşti copii şi tineri şi ne prefacem că nu azim apelurile lor disperate.
Nu putem să facem nimic pentru ei, sau doar nu vrem sa facem? Sau doar imaginea cu copii care fumează sau consumă alcool în stradă a devenit ceva normal în zilele noastre... Societatea de mâine depinde în mare parte de copiii de azi.
Natalia Lozan
În continuare vă prezentăm un material realizat de realitatea.md despre mai mulţi copiii, care nu au mai mult de 15 ani, dar îşi petrec viaţa în stradă. Fie au fugit de acasă, fie au fugit de la orfelinat sau „se plictisesc” într-o lume normală. Este vorba despre aproximativ 20 copii, poate și mai mulți care locuiesc printre ruinele hotelului „Național”. Cu hainele îmbrăcate pe cap pentru a nu fi recunoscuți, aceștia se plimbă îndrăzneț printre reporteri și cer bani, fumează și consumă alcool.
Fiecare în parte are istoria lui, dar niciunul nu vorbește deschis despre ea. Scapă printre dinți câteva cuvinte, după care fug.
La etajul șapte al hotelului Național, reporterii găsesc printre ruinele unui balcon două fete, Lera - 12 ani și Lena - aproximativ 14 ani, așa se prezintă. Lera este mult mai îndrăzneață și cere 30 de lei pentru a vorbi. Locuiește aici de aproximativ doi ani. Pe zi reușește să cerșească în apropierea unui magazin în jur de 30-50 de lei. Tot aici lumea le mai cumpără produse alimentare. Întrebată unde sunt părinți, aceasta vine cu un răspuns mai puțin obișnuit pentru un copil de 12 ani „здохли” (au murit).
Lena este nouă printre cei 20 de copiii ai străzii care locuiesc în ruinele fostului hotel Național. Chiar dacă are părinți aceasta a plecat de acasă. „Îi este trist acasă, se plictisește”, răspunde Lera în locul acesteia.
În fiecare zi teritoriul este patrulat de poliție, iar pentru a interveni oficial este necesar ca să fie efectuat un apel de chemare la 902, până atunci poliția nu poate lua pe nimeni.
Locatarii din regiune spun că le este frică. Cel mai des copii fură de la ei, iar în cel mai rău caz aceștia pot să se implice și în bătăi. „Am văzut cum au îmbrâncit o domnișoară pe scările magazinului, au bătut-o foarte tare, i-au luat sacoșele, telefonul. Până am chemat poliție ei deja au reușit să-i bată și pe alții”, spune o doamnă care locuiește în blocul vizavi de hotel.
Conform datelor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în anul 2014 au fost luaţi la evidenţă 3326 copii rămaşi fără îngrijire părintească. Aproape fiecare al treilea copil are vârsta de 11-15 ani (29%), iar 66,7% sunt copii din mediul rural.
Infracţiunile cel mai des comise de minori rămân a fi furturile, cu o pondere de 76,3% din total infracţiuni, jafurile – 6,0%, cazurile de huliganism – 2,2%, infracţiunile legate de droguri – 1,6% şi escrocherii – 1,3%.
Numărul total al minorilor care au comis infracţiuni în anul 2014 a constituit 1761 minori sau cu 13,5% mai mult comparativ cu anul 2013. Preponderent infracţiunile au fost săvârşite de băieţi (92,5% faţă de 7,5% în cazul fetelor). Două treimi din minorii culpabili de săvârşirea infracţiunilor sunt persoane în vârstă de 16-17 ani. Minorii în vârstă de 14-15 ani sunt implicaţi mai mult în comiterea furturilor, iar cei în vârstă de 16-17 ani pe lângă furturi săvârşesc şi mai multe jafuri şi tâlhării. Pe parcursul anului 2014 au fost reţinuţi 5 minori pentru comiterea omorurilor şi 22 pentru violuri, 24 minori au comis infracţiuni legate de droguri şi 69 răpiri de transport.
În anul 2014 numărul minorilor condamnaţi a constituit 264 minori sau fiecare al şaselea minor care a comis infracţiuni. În medie la 100 mii minori revin 38 minori condamnaţi comparativ cu 55 minori în anul 2010.
Fiecare al doilea minor este condamnat pentru furt – 135 minori (51,1%), fiecare al zecelea pentru jaf şi tâlhării – 31 minori (11,7%), pentru huliganism – 22 minori (8,3%) şi câte 5 minori (1,9%) pentru infracţiuni legate de droguri şi omoruri. În sistemul de sancţiuni al minorilor infractori este preponderentă condamnarea condiţionată (54,2%), iar fiecare al şaselea a primit pedeapsa cu închisoare (17,8%).
Numărul minorilor deţinuţi în instituţiile penitenciare în anul 2014 a constituit 59 de minori, inclusiv 32 minori în penitenciarele de tip închis. Cei mai mulţi minori care îşi ispăşesc pedeapsa în izolatoare şi instituţii penitenciare au fost condamnaţi pentru omor –17 persoane (28,8%), viol – 11 persoane (18,6%) şi comiterea furturilor şi jafurilor – 29 persoane (49,1%).
