Rugăciunea nu trebuie să fie o normă, ci o necesitate

726

Multe familii credincioase, care își educă copiii într-un zelotism exagerat, ținându-i în picioare ore întregi la paraclise și acatiste se miră ca aceștia, când se apropie de adolescență, încep să nu mai umble la biserică.

Sfântul Teofan Zăvorâtul, care a fost un mare ascet, îi mustră pe părinții care fac acest lucru. El le recomandă să nu-i oblige pe copii să se roage cu rugăciuni din carte, ci să rostească ceea ce le spune lor inima: „Doamne, ajută”; „Mulțumesc ție, Doamne”; „Slavă Ție, Doamne” ori de câte ori își aduc aminte de Dumnezeu. Aceasta tocmai pentru a nu li se lehămisi de rugăciune, pentru că rugăciunea nu trebuie să fie o normă, ci o necesitate.

Din Ierodiacon Savatie Bastovoi, În căutarea aproapelui pierdut, Editura Marineasa, Timișoara, 2002, p. 58-59


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
234

Majoritatea oamenilor nu se roagă, ci spun numai rugăciuni

  Dragă, unii simt nevoia de a se ruga, alții nu simt nevoia de a se ruga. Cei care simt nevoia de a se ruga, simt pentru că au deja o relație cu Dumnezeu, simt trebuința să-și reverse sufletul pentru a-L preamări pe Dumnezeu, simt trebuința să binecuvinteze pe Dumnezeu, e o necesitate a sufletului […]

Articole postate de același autor
435

Tot păcatul se cheamă cădere…

De ce se cheamă păcatul cădere? Căci se zice: a căzut cineva în păcatul curviei, sau a căzut cineva în mândrie, sau în lăcomie, sau în beţie sau în iubire de argint, sau în ură. Tot păcatul se cheamă cădere. De ce? Pentru că păcatele ne trag în jos de la Dumnezeu, ne coboară de la […]