În Patericul Egiptean se spune că un ucenic l-a întrebat pe bătrânul său: Care este cel mai greu lucru pe care îl are omul de trudit? Iar părintele i-a răspuns, fără tăgadă, că cel mai greu lucru pe care îl are omul de făcut este rugăciunea. Ucenicul l-a întrebat, apoi, care este al doilea lucru greu și important pe care îl are omul de făcut. Al doilea lucru greu și important pe care îl are omul de săvârșit în viața lui este rugăciunea, i-a răspuns avva. Dar al treilea lucru truditor, a întrebat ucenicul, așteptând, probabil, ca părintele să-i răspundă altceva. Al treilea lucru, i-a răspuns, invariabil, bătrânul este rugăciunea; abia apoi urmează săpatul pământului și cositul, socotite fiind drept cele mai grele munci fizice. Bne, i-a zis ucenicul, dar de pe urma săpatului și a cositului roadele sunt evidente, dar de pe urma rugăciunii la ce trebuie să ne așteptăm? Roada rugăciunii este picătura de lacrimă.
LUCRAREA de Cornel Constantin Ciomâzgă
