Ziua prăznuirii Soborului Sfântului Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului, 7 ianuarie 2022, a fost un moment de înaltă trăire duhovnicească pentru credincioșii din localitatea Arbore, județul Suceava. Bucuria primirii binecuvântării arhierești a Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a fost sporită de cea a instalării starețului Mănăstirii Arbore - monument istoric, precum și de binecuvântarea noului lăcaș de cult din comună, închinat Sfinților Români.
Evenimentul a debutat cu hirotesia protosinghelului Porfirie Pescaru întru stareț al Mănăstirii cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”. A urmat sfințirea noului lăcaș de închinăciune prin ungere cu untdelemn sfințit și prin stropire cu agheasmă.
În continuare, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte și exarhii Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, arhimandriții Nectarie Clinci și Mihail Balan, precum și părintele Ionel Constantin Maloș, protoiereu al Protopopiatului Rădăuți.
În cuvântul de învățătură rostit după citirea fragmentului din Sfânta Evanghelie rânduit pentru această zi, ierarhul a evidențiat cât de importante au fost rolul și misiunea Sfântului Ioan, făcând referire la icoana care înfățișează cunoscuta scenă Deisis, în care Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul sunt reprezentați mijlocind înaintea Domnului Iisus Hristos. „Domnul este Dreptul Judecător, de-a dreapta stă Maica lui cea Preacurată, de-a stânga stă Sfântul Ioan Botezătorul, închipuind Judecata de Apoi. Unii au interpretat această icoană cu Domnul Hristos, cu Maica Lui și cu Sfântul Ioan Botezătorul ca fiind mila și dreptatea care vor însoți Judecata de Apoi. Și s-ar zice că Maica Domnului, cu inima ei de mamă, ar închipui milostivirea, mila și iertarea, iar Sfântul Ioan Botezătorul, știindu-i noi caracterul mai exigent al vieții și al propovăduirii sale, ar întruchipa dreptatea lui Dumnezeu. Cred că este reducționist, este prea puțin să spunem lucrul acesta despre icoana aceasta și, într-un fel, cred că îl nedreptățim pe Sfântul Ioan Botezătorul.”
Preasfinția Sa a prezentat trei dintre motivele pentru care credincioșii ar fi bine să se apropie mai mult de Sfântul Ioan Botezătorul, cel care a fost numit de Mântuitorul Iisus Hristos cel mai mare om dintre cei născuți din femeie. Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul i-a încurajat pe cei prezenți să ceară binecuvântarea sfântului ori de câte ori doresc mijlocirea rugăciunilor înaintea lui Dumnezeu și ajutorul în deprinderea pocăinței, mai ales.
La deosebitul eveniment desfășurat astăzi la Arbore au participat numeroși credincioși, monahi și monahii de la mănăstirile din împrejurimi, dar și reprezentanți ai autorităților locale, dintre care îl amintim pe domnul Dan Tiperciuc, primarul Comunei Arbore.
La final, ierarhul a săvârșit slujba Parastasului pentru ctitorii și binefăcătorii Mănăstirii Arbore trecuți la Domnul.
Nou-instalatul părinte stareț a adus mulțumiri Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, pentru binecuvântare, Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul pentru slujirea arhierească, precum și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a evenimentelor acestei zile. În semn de recunoștință, părintele i-a oferit ierarhului prezent o icoană cu chipul Mântuitorului Iisus Hristos.
În urma ședinței Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților din data de 21 octombrie 2021, a fost aprobată restabilirea vieții monahale la Mănăstirea Arbore cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”.
Reorganizarea și revigorarea vieții monahale în așezămintele bucovinene închise a fost și este o prioritate a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, anunțată la scurt timp după întronizarea ca Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Până în prezent au fost redeschise mănăstirile Solca, Pătrăuți și Ilișești.
Scurt istoric
Inclusă de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), în anul 1993, pe lista Patrimoniului cultural mondial, în grupul Biserici pictate din nordul Moldovei, Mănăstirea Arbore este ctitoria pârcălabului Luca Arbore, unul dintre cei mai importanți boieri de la curtea Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare și Sfânt.
La 2 aprilie 1502, pe locul unui vechi schit, au început lucrările de construcție la biserica familiei hatmanului Arbore, cu intenția de a fi necropolă familiei sale. Potrivit pisaniei, lucrările au fost finalizate în același an, la data de 29 august.
Ctitoria boierească, construită din cărămidă şi piatră, se remarcă printr-o arhitectură deosebită, întâlnită atunci pentru prima dată în zona Moldovei, dar și prin pictura exterioară care îmbină armonios elemente orientale și occidentale, realizată de zugravul Dragoș Coman.
În pronaosul bisericii se află mormântul ctitorului, sub un baldachin de piatră sculptată, și mormântul soției acestuia, roaba lui Dumnezeu Iuliana.
Din cauza intemperiilor vremii din secolele XVII și XVIII, construcția și pictura s-au degradat, dar cu toate acestea, începând din anul 1909, în diferite perioade, biserica Mănăstirii Arbore s-a bucurat de o serie de reparații care au vizat consolidarea și restaurarea lăcașului de cult.
În ultimii ani, sfântul lăcaș a avut rol de biserică de parohie.
Sursa: ziarullumina.ro
