Doamne, fă din suferință,
Pod de aur, pod înalt,
Fă din lacrimă velință
Ca într-un pat adânc și cald.
Din lovirile nedrepte
Faguri facă-se și vin.
Din înfrângeri, scări și trepte,
Din căderi, urcuș alpin.
Din veninul pus în cană
Fă miresme ce nu pier.
Fă din fiecare rană
o cădelniță spre cer;
Și din fiece dezastru
și crepuscul stins în piept,
Doamne, fă lăstun albastru
și fă zâmbet înțelept.
Părintele, ca medic al meu, nu-mi vedea numai bolile trupeşti, ci se îngrijea şi de multele mele boli ale sufletului. Voia să mă ajute să dobândesc şi eu smerenia. Într-o seară, mi-a dat un telefon la cabinet, după o exagerată manifestare de iubire a unui cuplu de bolnavi pe care îi îngrijisem. – Gheorgiţă, sunt […]
De când a început Ana clasa I, relația mea cu școala ei este una de frică. Frică de teme, frică de sistem, frică de absurdități, de manuale scrise cu greșeli, de exerciții imposibil de rezolvat, de după-amiezi și week-end-uri ratate sub presiunea școlii. Pentru că asta primim pe toate canalele. Presiune că școala pune presiune […]
