Doamne, fă din suferință,
Pod de aur, pod înalt,
Fă din lacrimă velință
Ca într-un pat adânc și cald.
Din lovirile nedrepte
Faguri facă-se și vin.
Din înfrângeri, scări și trepte,
Din căderi, urcuș alpin.
Din veninul pus în cană
Fă miresme ce nu pier.
Fă din fiecare rană
o cădelniță spre cer;
Și din fiece dezastru
și crepuscul stins în piept,
Doamne, fă lăstun albastru
și fă zâmbet înțelept.
Din când în când auzim despre icoanele care plâng. Oamenii se îngrămădesc la aceste icoane şi se roagă la ele. Există însă şi în jurul nostru icoane vii, oameni care plâng fiindcă sunt flămânzi, sau singuri, sau handicapaţi, necăjiţi, bolnavi. Câtă atenţie dăm noi acestor icoane vii care plâng? Alergăm oare la ele ca să […]
În anul 1997 am venit, jună cu mari ambiții, dintr-un orășel de provincie ca să cuceresc capitala. Mi se părea că imediat ce piciorul meu se va coborî din vagon pe Pământul Făgăduinței o să cânte fanfara și toți o să cadă la pământ de fericire că mă văd… A ieșit însă cu totul […]
