Actualitate

Radu Gyr – Metanie

5421

Doamne, fă din suferință, 
Pod de aur, pod înalt, 
Fă din lacrimă velință
Ca într-un pat adânc și cald.

Din lovirile nedrepte
Faguri facă-se și vin.
Din înfrângeri, scări și trepte, 
Din căderi, urcuș alpin.

Din veninul pus în cană
Fă miresme ce nu pier.
Fă din fiecare rană
o cădelniță spre cer;

Și din fiece dezastru
și crepuscul stins în piept, 
Doamne, fă lăstun albastru
și fă zâmbet înțelept. 


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
10523

Pocăinţa întârziată …

„Fiecare pas pe care încerca să-l facă i se dădea foarte greu. Părea că cărăruşa pe care merge reprezintă o cursă cu obstacole şi fiecare mişcare necesită un efort considerabil.  Abia putea să ridice piciorul pentru a face următorul pas. Cei din jur o priveau cu dispreţ. Spatele încovoiat, capul tras în umeri şi privirea […]

Articole postate de același autor