Radu Gyr – Metanie

6929

Doamne, fă din suferință, 
Pod de aur, pod înalt, 
Fă din lacrimă velință
Ca într-un pat adânc și cald.

Din lovirile nedrepte
Faguri facă-se și vin.
Din înfrângeri, scări și trepte, 
Din căderi, urcuș alpin.

Din veninul pus în cană
Fă miresme ce nu pier.
Fă din fiecare rană
o cădelniță spre cer;

Și din fiece dezastru
și crepuscul stins în piept, 
Doamne, fă lăstun albastru
și fă zâmbet înțelept. 


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
4255

Păcătuim constant, fără ruşine sau durere

La sfârşitul unei singure zile, poate vreunul dintre noi să spună că a împlinit tot ceea ce a avut de împlinit, că şi-a pus în lucrare toate capacităţile, că gândurile şi sentimentele sale au fost ireproşabile, că nu a neglijat niciuna din îndeletnicirile pe care putea şi trebuia să le săvârşească şi că niciuna dintre […]

Articole postate de același autor
8925

Omul tău este cel cu care te simți bine

Te simți bine cu el. Te simți bine când stai de vorbă cu el, când pur și simplu ești alături de el. Vorbiți aceeași limbă. Bineînțeles, anumite divergențe există, dar concepțiile fundamentale privitoare la lume, la relațiile dintre oameni, la educație, la comportament sunt aceleași. Când eram studentă la arte plastice, toți admiratorii mei erau […]