Radu Gyr – Metanie

6732

Doamne, fă din suferință, 
Pod de aur, pod înalt, 
Fă din lacrimă velință
Ca într-un pat adânc și cald.

Din lovirile nedrepte
Faguri facă-se și vin.
Din înfrângeri, scări și trepte, 
Din căderi, urcuș alpin.

Din veninul pus în cană
Fă miresme ce nu pier.
Fă din fiecare rană
o cădelniță spre cer;

Și din fiece dezastru
și crepuscul stins în piept, 
Doamne, fă lăstun albastru
și fă zâmbet înțelept. 


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
6772

Să fim asemenea Sfintei Maria Egipteanca în pocăință și în autoindreptare

Este Sfânta Maria Egipteanca, model de urmat?! Oare chiar trebuie ca toată lumea să fugă în pus­tie, în locuri nelocuite, în munţi?” Nu, nu toată lumea. Dar toţi trebuie să o aibă drept model în truda ei de auto­îndreptare, în hotărârea ei neclintită de a-şi schimba viaţa şî în felul cum a ajuns la această hotărâre. Iată părţile […]

Articole postate de același autor
7589

Mit: „Căsătoria trebuie să înceapă de la o iubire nebună”

– Mulți, mai ales dintre tineri, cred că trebuie să te căsătorești doar atunci când există o „iubire nebună”, adică o patimă atât de puternică, încât rațiunea deja nu mai funcționează. O relație liniștită li se pare plisticos, insuficient de puternic pentru a întemeia o familie, iar o atitudine rațională în această situație este luată […]