Radu Gyr – Metanie

6860

Doamne, fă din suferință, 
Pod de aur, pod înalt, 
Fă din lacrimă velință
Ca într-un pat adânc și cald.

Din lovirile nedrepte
Faguri facă-se și vin.
Din înfrângeri, scări și trepte, 
Din căderi, urcuș alpin.

Din veninul pus în cană
Fă miresme ce nu pier.
Fă din fiecare rană
o cădelniță spre cer;

Și din fiece dezastru
și crepuscul stins în piept, 
Doamne, fă lăstun albastru
și fă zâmbet înțelept. 


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
228

Modul cel mai ușor ca să ne mântuim

Lucrurile sunt simple. Noi le complicăm. Pe cât putem, să facem ceea ce e complicat pentru diavol și ușor pentru om. Dragostea și smerenia sunt grele pentru diavol, dar ușoare pentru om. Chiar și unul bolnăvicios, ce nu poate face nevoință, îl poate lovi pe diavol cu smerenia. Într-un minut omul poate deveni înger sau […]

Articole postate de același autor
313

-Cum să ne iertăm părinții și să devenim maturi?

Dacă nu veți reuși să vă iertați părinții, să creați o relație emoțională caldă cu ei, să înțelegeți că ei sunt așa cum sunt, cu toate calitățile lor pozitive și negative (la fel ca toată lume, la fel ca voi), nu veți reuși să vă ridicați nivelul de apreciere de sine, nu veți reuși să […]