Actualitate

Problemele trebuie rezolvate atunci când în suflet domneşte liniştea şi pacea

94

În viaţa de familie este foarte important să ştii să taci. Adesea anume femeile nu posedă acest dar al tăcerii, şi doar în câteva secunde o discuţie se transformă într-un câmp de luptă, iar cuvintele care provoacă cea mai multă durere sunt folosite drept arme. Anume femeia ar trebui prima să cedeze în această luptă. Doar că mândria nu ne permite ca ultimul cuvânt să nu ne aparţină nouă. Însă de multe ori acest ultim cuvânt, din păcate, poate fi divorțul ...

Un cuvânt adevărat trebuie să zidească, dar nu să distrugă familia. Adevărul nu se poate naște la mânie. Iar pentru noi de multe ori este important ca relaţiile noastre să se băzeze pe acest adevăr. De atât nu la supărare, la mânie să căutăm dreptatea noastră, dar să preferăm tăcerea. Şi această furtună se va linişti la fel de repede cum a şi pornit. Şi mânia se va stinge, şi furtuna se va potoli, căci nu vor exista acele cuvinte care ar reuşi să declanşeze un adevărat dezastru. În schimb vei auzi cuvintele: "De ce taci? Hai să vorbim ... ". Și din nou - e pace și dragoste.

Problemele trebuie rezolvate atunci când în suflet domneşte liniştea şi pacea.  

Tatiana Vorobiov, sursa foma.ru

traducere Lozan Natalia


Articole Asemănătoare
106

Da-mi Doamne şi mie din pacea Ta!

”Pace va las voua, pacea Mea v-o dau” (ioan 14,27) Dă-mi, Doamne, şi mie pacea Ta! Nu am duhul smereniei, duh de pace, ştiu că nu-l voi putea dobândi oricât m-aş strădui, în nicio împrejurare, fiindcă este mai presus de toată mintea. Caută spre sufletul meu tulburat, egoist, neliniştit, aşa cum caută mama să-şi linistească […]

Articole postate de același autor
5945

Să privim mai mult în interiorul nostru…

Istoria pe care vreau să v-o relatez nu are drept scop să ridice din nou problema băbuţelor din biserică, chiar dacă de multe ori cuvintele şi observaţiile acestora, sunt foarte greu de acceptat pentru cei care fac primii paşi spre credinţă. Mai degrabă este un îndemn pentru fiecare dintre noi, de a ni privi cât […]