Pr. Rafail Noica:””a necinsti pe părinți este a tăia firul vieții într-o măsură, între noi și Cel care ne-a dat viața, Dumnezeu. Si, marea șmecherie a diavolilor moderni a fost tocmai asta, să dezbine familia”
Pr. Rafail Noica:””a necinsti pe părinți este a tăia firul vieții într-o măsură, între noi și Cel care ne-a dat viața, Dumnezeu. Si, marea șmecherie a diavolilor moderni a fost tocmai asta, să dezbine familia”
De când a căzut omul de la Dumnezeu, firea omului este în așa fel că tânjește către Dumnezeu. Noi nu putem fără Dumnezeu. Dumnezeu este în mine Cel care mi-a dat viața, dar care îmi dă viața, și, într-o măsură, să zicem, [lucrul acesta] se răsfrânge și în genetica omenească.
Sfântul Pavel ne atrage atenția că porunca: "cinstește pe tatăl tău și pe mama ta" (Ieșirea 20, 12), din cele zece porunci este prima poruncă cu făgăduință. Si, ce făgăduință este? "Ca să-ți fie zilele multe în pământul pe care ți-l va da ție Domnul Dumnezeul Tău" (cf. Ieșirea 20, 12). Vorbește Dumnezeu poporului Israil, pentru când va ajunge în pământul binecuvântat.
Care e legătură între cinstirea părinților mei și cele multe zile în care nădăjduiesc să petrec pe pământul asta? Nici eu nu știu, dar vă spun puținul cât am început să înțeleg: viața mea se trage din tatăl meu și din mama mea! Dar nu s-a tras și gata -acuma ai mei sunt pe lumea cealaltă și nădăjduiesc, sunt bine- ci se trage!
A nu cinsti pe tatăl și pe mama este nu numai o urăciune morală, - că pe cei care mi-au dat viața, eu acum îi lepăd-, ci este o urâciune ființială: tai firul vieții! Si, marea șmecherie a diavolilor moderni a fost tocmai asta, să dezbine familia. Si poate că-i unul dintre motivele pentru care sunt atâtea boli, deși știința a progresat de necrezut. Fiindcă energia vieții nu mai lucrează în noi - nu știu cum!, vorbim duhovnicește, e o taină... Ar trebui să știm, și dacă aș fi un om mai citit poate că aș ști, căci cineva dintre Părinți probabil că a vorbit despre asta. Dar, atâta am înțeles, și cred că e destul ca să punem un început de bună înțelegere.
E vorba în Biserica, întotdeauna - știți, că v-am spus într-o cuvântare sau mai multe- ca să nu ne oprim la nivelul moral. E un nivel bun, dar primitiv al pocăinței, adică al tânjirii noastre către veșnicie. Nivelul ființial, adică ființa, adică viața este ce mă importă. Si în Biserică, despre Viață se vorbește, nu despre un comportament sau un comportamentalism corect, șablonistică, șamd...
Deci, a necinsti pe părinți este a tăia firul vieții într-o măsură, între noi și Cel care ne-a dat viața, Dumnezeu, până la urmă- prin părinți.
„Aşa sunt datori bărbaţii să-şi iubească femeile”, continuă Apostolul, „ca pe propriile lor trupuri. Cel ce-şi iubeşte femeia, pe sine se iubeşte. Că nimeni vreodată nu şi-a urât trupul; dimpotrivă, fiecare îl hrăneşte şi-l îngrijeşte, precum şi Hristos, Biserica; pentru că noi suntem mădulare ale trupului Său, din carnea Lui şi din oasele Lui” (Efeseni […]
Se povesteşte în Pateric că în Egipt era un păcătos care după spovedanie şi Sfânta Împărtăşanie nu se păzea defel, ci îndată ce se ivea prilejul cădea din nou în păcatele dinainte. De vreme, însă, ce nu păcătuia din răutate, ci îl biruia neputinţa, Domnul S-a milostivit de el şi, pentru a-l învăţa minte, i-a trimis […]
