S-a format un stereotip la creştinii noştri, vine postul, dacă postesc, trebuie să mă împărtăşesc, ca să mă împărtăşesc, trebuie să mă spovedesc. Să ne spovedim atunci când simţim această necesitate. Să nu includem în discursul nostru mai multe personaje, transformând spovedania într-un serial cu soacra, nora, vecinii şi alte personaje.
Un tânăr a venit la părintele Ioan să se spovedească. S-a întors după două săptămâni: – Părinte, ori sfaturile sfintiei voastre nu sunt bune, ori dracii au pornit război crunt împotriva mea, ori m-a biruit duhul trândăviei. – De ce spui asta, frate? – Vin la biserică de doi ani de zile. M-am spovedit o […]
Regizorul a consacrat filmul „Binecuvântată fie femeia” – „mamelor şi bunicilor noastre”. Probabil de atât că astăzi, când femeia modernă luptă pentru drepturile sale, pentru că să nu fie cu nimic mai prejos de bărbat în familie, societate, ea uită că de fapt prin însăşi natura sa Dumnezeu a creat-o altfel, a creat-o plină de […]
