S-a format un stereotip la creştinii noştri, vine postul, dacă postesc, trebuie să mă împărtăşesc, ca să mă împărtăşesc, trebuie să mă spovedesc. Să ne spovedim atunci când simţim această necesitate. Să nu includem în discursul nostru mai multe personaje, transformând spovedania într-un serial cu soacra, nora, vecinii şi alte personaje.
Unii creştini nu înţeleg nimic, ca şi cum nu s-ar fi spovedit niciodată, ca şi cum ar fi orbi! Dacă pentru un lucru mărunt, propriul eu se manifestă aşa, ce haos este înlăuntrul lor, ce întuneric, ce trufie, ce voie egoistă! Să spunem că ai greşit şi te întrebi: „De ce am făcut aceasta?”. Sau […]
Nu plouă! Mâncăm rucola din seră și pare că totul este verde. Roșiile sunt roșii, fiindcă avem căldură artificială. Sufletul este setos, plânge uscat, dorim primăvara cu Baba Dochia, iar ea nu mai este. Căutăm vinovații în discuțiile noastre, iar greșelile noastre s-au epuizat. S-a început Săptămâna Patimilor! Mulți continuă să strige ,,Osana!”, alții ,,Răstignește-L!”. […]
