S-a format un stereotip la creştinii noştri, vine postul, dacă postesc, trebuie să mă împărtăşesc, ca să mă împărtăşesc, trebuie să mă spovedesc. Să ne spovedim atunci când simţim această necesitate. Să nu includem în discursul nostru mai multe personaje, transformând spovedania într-un serial cu soacra, nora, vecinii şi alte personaje.
Spovedim faptele, gândurile sau stările sufleteşti? Spovedim toate. În general este bine să începeţi cu lucrurile pe care le-aţi săvârşit. Şi eu mă gândesc câteodată că aş trage câte un ciocan în cap la câte un nenorocit care spurcă televiziunea sau violează copii, dar ăsta e un gând, nedus la capăt! Sigur că un gând […]
Iubiților preoți din parohii, cuvioșilor viețuitori ai sfintelor mănăstiri și drept-credinciosului popor al lui Dumnezeu din Episcopia de Ungheni și Nisporeni: Har vouă, pace și bucurie de la Hristos Cel înviat din morți, iar de la noi, arhierești binecuvântări, dimpreună cu străvechiul salut: Hristos a înviat! Iar prin El «iadul s-a robit, Adam s-a chemat, blestemul […]
