S-a format un stereotip la creştinii noştri, vine postul, dacă postesc, trebuie să mă împărtăşesc, ca să mă împărtăşesc, trebuie să mă spovedesc. Să ne spovedim atunci când simţim această necesitate. Să nu includem în discursul nostru mai multe personaje, transformând spovedania într-un serial cu soacra, nora, vecinii şi alte personaje.
Când te duci la spovedit, la trup să-i dai post, rugăciune și metanii! Și să-l târâi la biserică cu lanțul chiar dacă el vrea la crâșmă și la păcat. Tu să-i spui așa: „Porcule, stai aici, ca mă tragi la rele! Ascultă glasul conștiinței și a lui Dumnezeu, iar sufletului să spui așa: „Iar tu, […]
Ce lume pierdută este astăzi! Femeile își pun în păr niște cleiuri, și cum mai miroase! Te apucă alergia. Cînd văd o femeie modernă, cu frumuseți lumești și parfumuri, mă scîrbesc lăuntric. Am văzut o fată care, deși înainte era ca un înger, nu am mai cunoscut-o după acceea așa cum era vopsită”. Dumnezeu le-a […]
