S-a format un stereotip la creştinii noştri, vine postul, dacă postesc, trebuie să mă împărtăşesc, ca să mă împărtăşesc, trebuie să mă spovedesc. Să ne spovedim atunci când simţim această necesitate. Să nu includem în discursul nostru mai multe personaje, transformând spovedania într-un serial cu soacra, nora, vecinii şi alte personaje.
E un îndreptar de spovedanie, care mie îmi place foarte mult. O cărticică mică şi foarte subţire. şi avem alte îndreptare de spovedanie, cu mii de păcate. Oare care dintre ele? Păi îl iei pe acesta, îl citeşti, şi te duci şi răspunzi la întrebările duhovnicului. Eu în chestionarile de spovedit nu cred. Nu cred. […]
Eu, păcătosul, vă spun teorie, că rugăciune practică n-am facut de cînd sunt eu, dar va spun teorie de la Sfinții Părinți. Iată ce vreau să va spun: mintea, înzestrata fiind de Bunul Dumnezeu și sufletul nostru cu voința și cu alegere, acestea sunt două puteri ale sufletului care trebuie să le foloseasca dupa ce coboara […]
