Astăzi am intrat în Postul Nașterii Domnului. Patruzeci de zile se aștern înaintea noastră ca un drum al pregătirii și al bucuriei duhovnicești, în așteptarea Întrupării Domnului. Este un timp prielnic pentru a lua aminte la viața noastră și la felul în care ne purtăm prin valurile acestei lumi.
Rugăciunea făcută cu osârdie ne luminează calea și ne arată că Însuși Hristos este Calea, Adevărul și Viața; în lumina Lui începem să ne vedem cu adevărat.
Cât de frumos ar fi ca mintea să se trezească, inima să se curețe, iar viața noastră să intre într-o albie firească!
Acesta este rostul postului: să ne vindece de neorânduiala păcatului, să ne conducă spre pocăință, să ne schimbe în bine, să ne prefacă inima într-o iesle care Îl așteaptă pe Hristos, iar viața să devină o slujire a lui Dumnezeu și a aproapelui.
Fie ca acest parcurs al postului să aibă drept miez conștientizarea păcatelor, regretul pentru fărădelegile săvârșite, dorința de îndreptare, împăcarea cu cei din jur și iertarea din inimă.
Să ne găsim timp pentru rugăciune, pentru liniște, pentru facere de bine, pentru milostenie, pentru a repara ceea ce poate fi reparat și pentru a așeza în inimă nădejdea.
Să avem un drum binecuvântat!
Pr. Octavian Moșin





