Pelerinajul de Florii, o mărturisire a credinței

1486

Pelerinajul a reprezentat, de-a lungul secolelor, o formă de mărturisire a credinței împărtășite în comun de cei care participau la acesta, călători către Împărăția cerurilor, uniți în rugăciune, bucurie duhovnicească și fapte bune, pentru a primi binecuvântarea lui Dumnezeu. Și chiar dacă este parcurs un itinerar mai scurt, e important ca cei porniți la acest drum să fie uniți de aceeași dorința de a fi împreună unii cu alții și cu Hristos.

Astfel, în Duminica Floriilor, ziua de încununare a Săptămânii Tineretului Ortodox, enoriașii Bisericii "Întâmpinarea Domnului" din incinta USM, au continuat vestirea sărbătorii și după Liturghie, în afara bisericii. 

Pelerinajul a pornit din curtea Bisericii , îndreptându-se către Catedrala Mitropolitană din Chișinău. Purtând flori și stâlpări, creștinii au vestit locuitorilor capitalei bucuria Sărbătorii Împărătești. În fața monumentului voievodului Ștefan cel Mare s-a făcut un popas de rugăciune.   

”Am pornit într-un pelerinaj de praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, amintind de evenimentul de altădată și, totodată, înțelegând că suntem îndemnați să îi facem loc lui Hristos, care vrea să intre în inima fiecăruia dintre noi. Apoi am anunțat că intrăm în Săptămâna Patimilor și suntem în așteptarea Învierii. Totodată, a fost mărturisire a credinței noastre dreptmăritoare în afara zidurilor bisericii, salutându-i cu bucurie în suflet pe trecători și înmânându-le mesaje la tema sărbătorii și stâlpări binecuvântate.”, a menționat părintele Octavian Moșin.

Atmosfera de sărbătoare, cântările duhovnicești ce au însoțit rugăciunea pe tot parcursul pelerinajului, au întărit în sufletele participanților dragostea pentru Hristos ce își începe urcușul spre Pătimirile cele mântuitoare.

 


Articole postate de același autor
3274

Izvorul păcii nu-i pe pământ, ci în cer

Ura, neînţelegerile, tulburarea care izgonesc Pacea sunt rodul păcatului, lucrul Satanei; şi lumea, în loc să combată cauzele care nimicesc pacea, se afundă şi mai adânc în păcat şi în stricăciune. Biserica se roagă necontenit pentru Pace, ceea ce însemnează că pacea o face altcineva de la care o cere; de aceea şi zice: „Pentru pacea […]