Părintele Efrem trăia şi vedea raiul din această viaţă

1240

Haralambie, fratele Părintelui Efrem Katunakiotul, povestea că odată a venit părintele Nichifor acasă la ei şi i-a spus mamei lor: „Să nu-i cereţi lui Efrem să coboare în lume. Este un ucenic desăvârşit. Este foarte bun. Dacă va veni, îl vor lua cu sila şi îi vor da imediat parohie, şi va pierde cele pe care le trăieşte acum în Sfântul Munte. Efrem trăieşte şi vede de pe acum raiul”.

Şi a început să povestească: „Odată Părintele Efrem slujea Sfânta Liturghie, iar eu şi Procopie cântam la strană. La un moment dat, noi aşteptam să rostească ecteniile, dar el stătea tăcut. Am mai aşteptat puţin, dar nici un răspuns. Atunci am intrat în Sfântul Altar să văd ce se întâmplă şi am rămas uimit când l-am văzut căzut în faţa Sfintei Mese. Abia după ce l-am scuturat bine şi-a revenit. S-a uitat în dreapta şi în stânga, încercând să-şi dea seama unde se află. Era ud de lacrimi. Fără a spune nimic, a continuat Sfânta Liturghie. Când a terminat, s-a apropiat de mine şi mi-a spus plângând: «Părinte, iartă-mă! Dacă se poate, altă dată când o să mă mai vedeţi într-o astfel de stare, să mă lăsaţi şi nu mă mai scuturaţi ca să-mi revin. Părinte, vă mărturisesc ce mi s-a întâmplat astăzi, nu ştiu cum s-a făcut că am ieşit din mine însumi şi vedeam îngeri care coborau pe jertfelnic şi urcau la cer cântând. Mă găseam într-o stare de negrăită fericire; îmi ieşisem din sine. Vocile şi scuturăturile sfinţiilor voastre m-au făcut să-mi revin. Vă rog, părinte, dacă mi se va mai întâmpla aceasta şi altă dată, lăsaţi-mă aşa cum sunt»”.

Ierom. Iosif Agioritul, Stareţul Efrem Katunakiotul, traducere de Ieroschim. Ştefan Nuţescu, Schitul Lacu-Sfântul Munte Athos, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2004, p. 64-65)


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
4951

Aşa te vrea Dumnezeu – despre răbdarea în suferinţă

Haideţi să vă povestesc una că doar toţi sunteţi ca şi copii mei. Am la picior o rană grea, o am de vreo cincisprezece ani. Am încercat tot soiul de medicamente, cred că n-a rămas nici unul singur pe care să nu-l fi luat. Degeaba. Acum, că deja sunt înaintat în vârstă, lucrurile s-au îrăutăţit […]

Articole postate de același autor
2116

Atunci ne este folositoare rugăciunea, când se roagă Hristos în noi

„Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul”. Este cea mai folositoare pentru toţi, dar pentru tineri în special este cea mai folositoare pentru că e scurtă, pentru că poate fi spusă peste tot, pentru că vine Mântuitorul în viaţa noastră în toate momentele. Pentru că eu atunci când sunt tânăr, în 5 […]