Filmul „Pădurea de molizi”, regizat de Tudor Giurgiu, a avut premiera de gală luni seară, 6 octombrie 2025, la Teatrul Național din București.
Este cel dintâi film artistic românesc dedicat masacrului de la Fântâna Albă, dar și cel dintâi film artistic dedicat deportării în Siberia a basarabenilor și bucovinenilor din teritoriile românești ocupate de sovietici.
Pelicula relatează într-o manieră originală povestea unui supraviețuitor al masacrului de la Fântâna Albă, localitate din nordul Bucovinei unde, după ocupația sovietică, mii de români au fost secerați cu mitralierele într-o pădure doar pentru că au vrut să se refugieze în patria-mamă, România.
Un film care a așteptat 9 ani
„E un proiect care a început de mult, acum mai bine de 9 ani, alături de prietenul și colegul meu, Gabriel Gheorghe, care e și scenarist, și actor în film”, a spus Tudor Giurgiu.
„Atunci știam foarte puțin despre ce s-a întâmplat în Bucovina de Nord, în Basarabia. Știam de deportările care au urmat anul 1941, dar prea puțin despre ce s-a întâmplat la Fântână Albă. M-a șocat cruzimea și, de fapt, consecințele acestei întâmplări m-au urmărit.”
Filmul alternează mărturia documentară a unuia dintre supraviețuitori cu interpretarea artistică: actorul Mircea Andreescu îl interpretează magistral pe Gheorghe Holovati, supraviețuitor al masacrului, care în prezent trăiește la Timișoara.
Apar și secvențe filmate cu Gheorghe Holovati. El a fost printre foarte puținii supraviețuitori ai masacrului și a avut și norocul de a se putea refugia în România.
Coca Bloos: „M-a tulburat foarte mult textul”
Coca Bloos relatează la persoana întâi mărturia soției lui Holovati, deportată de sovietici în Siberia în urma fugii lui peste graniță, dar și fragmente din excepționala mărturie a Aniței Nandriș-Cudla, țăranca bucovineană care ne-a lăsat cartea „20 de ani în Siberia”.
„Pot să vă spun că, pe măsură ce asimilam textul, m-a tulburat destinul acestei femei și în același timp o întrebare care nu mă părăsește, mai ales în nopțile de insomnie: de ce atâta cruzime și atâta plăcere să găsească un om în această cruzime față de ceilalți oameni?” a spus Coca Bloos.
„M-a tulburat foarte mult textul. Învățam și plângeam.”
O poveste spusă în manieră inedită
Filmul a fost făcut cu buget redus, iar regizorul și-a exprimat recunoștința față de echipa care i s-a alăturat în acest proiect aparent nebunesc, pentru că documentare se mai făcuseră pe tema masacrului și a deportărilor, dar niciodată filme artistice.
„Mă bucur că generozitatea, forța, puterea și talentul lor ne-au ajutat și am spus poveștile de viață ale unor oameni simpli peste care a venit istoria asta mare, complicată și le-a dat peste cap existența”, a spus Tudor Giurgiu.
Inițial, regizorul și scenaristul se gândeau la un film artistic epic, la o reconstituire amplă, dar și-au dat seama că în România nu sunt bani pentru acest tip de filme.
„A trebuit să lăsăm proiectul deoparte și să revenim la el când eram pregătiți să spunem aceeași poveste, dar altfel. Cineva mi-a spus recent că e păcat că noi nu putem face un cinema mare, de largă respirație, care ar ajunge probabil la oameni mai ușor”, a mai spus regizorul.
„Îmi dădeau exemplul unui film făcut de polonezi despre masacrul de la Katyn. Filmul lor, Katyn, regizat de un mare regizor, Andrzej Vaida, a costat 4 milioane de euro, pentru care s-au găsit bani în Polonia. Filmul acesta a ajuns să fie nominalizat la Oscar la categoria Cel mai bun film străin și a produs încasări de peste 13 milioane de euro.”
„Pădurea de molizi” în cinematografe
„Pădurea de molizi” a fost cel mai căutat film la Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) din acest an. Vineri, 10 octombrie, filmul ajunge în cinematografele din România, iar săptămâna viitoare va avea premiera la Chișinău.
Oare vor veni românii în număr mare în cinematografe? Ar putea astfel demonstra că există interes pentru filmele care recuperează aceste teme istorice.
Despre masacrul de la Fântâna Albă
Între 2000 și 5000 de români nord-bucovineni au fost uciși în poiana de la Varnița (Fântâna Albă). Numărul victimelor nu se cunoaște cu exactitate. Oamenii au pornit în masă spre graniță în urma colportării insistente de zvonuri că ar urma să fie lăsați să se refugieze în România.
Alături de morți, răniții au fost acoperiți de vii cu pământ, care s-a mișcat zile întregi până când toți și-au dat duhul. Ulterior, autoritățile sovietice au plantat molizi în poiana în care au fost îngropați.
Mănăstirea Putna a pus la dispoziție gratuit versiunea electronică integrală a volumelor din colecția „Destin bucovinean”, dedicate suferinței românilor din nordul Bucovinei sub ocupație sovietică:
- Fântâna Albă – Golgota Neamului;
- Drama românilor din Regiunea Cernăuți: masacre, deportări, foamete în 1940–1941, 1944–1947;
- Destinul Bisericii românești din nordul Bucovinei în perioada sovietică;
- Refugiul (1940-1945);
- Destinul Bisericii Românești din nordul Bucovinei în perioada sovietică;
- Bucovina neînfrântă.
Sursa: basilica.ro
