Omul stăpânit de o patimă, vede această patimă pretutindeni

1906

Iată o pildă care înfățișează urmările pierderii întregii-înțelepciuni.

E seară și ne aflăm în piața unui oraș. În colțul pieței stă o femeie, care, din când în când, se uită la ceasul din turnul clopotniţei. Pe lângă această femeie au trecut trei bărbați.

Primul era hoț. Trecând pe lângă ea, s-a gândit: „Asta-i hoață! Probabil își așteaptă complicele ca să meargă și să curețe și cartierul vecin, unde sunt mulți bogați."

Al doilea bărbat era desfrânat, un om cu totul decăzut din punct de vedere moral. El s-a gândit: „Asta-i o desfrânată. Probabil își așteaptă amantul cu care va fugi de la soția sa pentru niște ”treburi urgente” și vor merge apoi să se ocupe cu lucrurile lor murdare.

Al treilea bărbat era creștin. Acesta s-a gândit: „Ce femeie smerită! Așteaptă, probabil, să înceapă slujba de seară pentru a se ruga în biserică."

Pilda aceasta zugrăvește cu exactitate adevărul vieții. Omul, care este stăpânit de o anumită patimă sau de un păcat anume, vede acest păcat pretutindeni, chiar și acolo unde nu este. În el totul se schimbă, privește lumea cu alți ochi. Vrea să vadă în toți și în toate păcatul de care el însuși este stăpânit. Îi este mai uşor să vadă păcatul lui în ceilalți decât să se îndrepte pe sine. „Eu sunt desfrânat, vecinul meu este desfrânat, toți oamenii sunt desfrânați, toți sunt la fel ca mine."

A gândi altfel, ar însemna începutul pocăinţei. Un păcătos care nu se pocăiește cu siguranță va vedea peste tot păcatul care-l stăpâneşte pe el, și, mai mult decât atât, se va strădui să atragă cât mai mulți oameni în acest păcat.

 

(Pr. Ilie Șugaev, O dată pentru toată viață, Convorbiri cu tinerii despre căsătorie, familie și copii, Editura Predania, București, 2020)


Articole postate de același autor
1741

Păzește-ți curăția minții, pentru ca postul să-ți fie de folos

Părintele Cleopa Ilie spunea că primul păcat care vine din partea raţională a sufletului este uitarea. Adică uităm de binefacerile lui Dumnezeu, de prezenţa lui Dumnezeu, de frica de Dumnezeu… Apoi, din uitare vine răceala. Iar trezvia se naşte din frica de Dumnezeu şi frica de Dumnezeu se naşte din credinţă. Pe urmă zicea bătrânul: „În […]


Foto