Ochii – spre pământ sau spre înaltul cerului?

1916

Nu poți, suflete, să slujești la doi Domni: „lui Dumnezeu și lui mamona” (Matei 6, 24), așa cum nu se poate nici să privești cu un ochi spre pământ, iar cu celălalt spre înaltul cerului; ci, cu amândoi trebuie să privești ori în sus ori în jos. Dacă Îl iubești pe Hristos, să urăști desăvârșit aurul deoarece sunt potrivnici unul altuia, la fel ca și viața cu moartea sau lumina cu întunericul. Ce au în comun Hristos și aurul?

Hristos Împăratul vrea ca tu să locuiești cu totul în El, să plângi și să te căiești întotdeauna, să nu te îngrijești deloc nici de hrană, nici de îmbrăcăminte ci, părăsind toate acestea, să mergi fără întoarcere pe urmele Lui, ducând o singură avuție – crucea omorârii de sine. Aceasta cere Hristos. Iar aurul care te înconjoară iarăși din toate părțile cu griji dăunătoare, te prinde ca șarpele îngrozitor, din cauza căruia mintea se îndepărtează treptat de vederea cerească și îngerească și de voile dumnezeiești.

(Sfântul Maxim Grecul, Viața și cuvinte de folos, Traducere de  Florentina Cristea, Editura Bunavestire, Galați, 2002, p. 41)


Articole postate de același autor
2607

Pe urmele tatălui

Un om cuprins de patima beţiei mergea într-o zi de iarnă pe furiş la cârciumă, peste grădinile înzăpezite. Când îşi întoarse capul, zări în spate pe băieţelul său cel mic, care abia se vedea din zăpadă. – Du-te îndărăt, băiete, ai să te îneci în zăpadă, zise tatăl. – Stai fără grijă, tată, răspunse băiatul, […]