Actualitate

Nu-i bătrân omul de la mulţi ani, ci de la multe dorinţe

113

Vedeţi, acel om din lume a dobândit Rugăciunea lui Iisus, de îndată, din inimă, dând totul lui Dumnezeu, iar Domnul i-a dat harul fără plată. Mai cu seamă noi, monahii, aşa trebuie să lucrăm rugăciunea – dar, iată, grijile noastre, dorinţele noastre ne împiedică. Se spune în popor: „Nu-i bătrân omul de la mulţi ani, ci de la multe dorinţe”. Dorinţele noastre ne dărâmă. Iată, osteneşte-te, nu e vreo mare greutate a se ruga omul la Dumnezeu, dar trebuie să se deprindă din inimă.

Din inimă trebuie să se facă tot lucrul, atunci e Dumnezeu prezent – şi, când vă veţi fi lăsat cu totul în grija Domnului, veţi vedea cum Domnul vă va răsplăti. Dintr-o dată veţi auzi în lăuntru – rugăciunea va merge de la sine, îşi va urma cursul, şi va aduce bucurie şi pace de negrăit....

Mi-aş dori mult ca Domnul să-mi întoarcă ce mi-a dat în copilărie, să mă elibereze de griji, să mă elibereze de greutăţi – dar acum am îmbătrânit cu grijile, acum trebuie multă osârdie!

Starețul Tadei de la Mănăstirea Vitovnița, Pace și bucurie în Duhul Sfânt, Editura Predania, București, 2010, p. 202


Articole Asemănătoare
4981

Să-L mai lăsăm pe Dumnezeu să lucreze…

Care sun mijloacele prin care reuşim să nu risipim şi să păstrăm comuniunea cu Dumnezeu ? Exprimarea aceasta tehnicistă: „Care sunt mijloacele?” mă duce la gândul că de fapt nu prea avem mijloace. Mijlocul prin care putem să rămânem împreună şi să păstrăm legătura cu Dumnezeu este darul lui Dumnezeu către noi. Mă întorc la […]

Articole postate de același autor