Moda amantelor şi amanţilor (adulterul)

Din păcate a ajuns şi la noi în România această „modă” a înşelării soţiei sau soţului, importată din occident, dintr-o cultură a plăcerii şi a patimilor. Adulterul există de când e lumea, unii dintre bărbaţii români şi-au înşelat soţiile şi în timpul comunismului şi acum câteva sute de ani, dar problema este că astăzi adulterul a ajuns să fie considerat nu doar o modă, un gest care te face mai interesat în ochii anturajului, ci și un mod de viață "demonstrat" ca "necesar" prin mijloace "științifice" .

Noi românii nu eram aşa anemici față de fenomenul degradării familiei, deoarece cultura noastră puternic tradiţionalistă, ancorată în dreapta credinţă a strămoşilor noştri, a acordat mereu mare importanţă familiei, ca mijloc de desăvârşire a individului şi de acces în împărăţia cerurilor. Pentru noi românii, familia a fost sfântă iar asta se vede şi astăzi, când chiar dacă trăim într-o societate puternic secularizată, tinerii nu se consideră căsătoriţi dacă nu se cunună în biserică, în faţa sfântului altar. Familiile părinţilor şi bunicilor noştri aveau fiecare câte 5, 6 sau chiar 10 copii, indiferent cât de bogaţi sau de săraci erau.

Tradiţia şi cultura poporului nostru te învaţă că n-ai să fii împlinit în viaţă până când nu-ţi întemeiezi o familie şi nu faci câţiva copii. Pe de altă parte cultura împrumutată din occidentul secularizat promovează un stil de viaţă libertin, mereu în căutare de plăceri, liber de responsabilităţi, în care familia nu este singurul mod de a te împlini. Omul „modern” se poateîmplini, spun adepții modernismului, şi prin carieră nu numai prin familie. Din această ciocnire de culturi şi stiluri de viaţă românii înţeleg ce pot şi ce li se pare mai uşor de înfăptuit.

E normal că pentru doi tineri căsătoriţi pare mai simplu să trăieşti fără copii până după 30 de ani, toată ziua la servici peste program, apoi în plimbări, distracţii, cumpărături, cluburi, hobby-uri şi multe altele. Dar vor fi oare împliniţi? Vor fi mulţumiţi cu viaţa pe care o vor avea? Pentru a alege cealaltă variantă aceşti tineri au nevoie de modele, de oameni pe care să-i imite.

Din păcate, de multe ori, tinerii caută modele în filme, emisiuni, ziare, reviste, în lumea mondenă în general, şi ce găsesc e lesne de înţeles. Este şi vina noastră a creştinilor că familia nu mai este o dorinţă arzătoare a tinerilor, pentru că noi suntem lumina lumii, prin faptele noastre bune ar trebui oamenii să-l vadă pe Dumnezeu în viaţa noastră. Dacă noi tinerii creştini am avea copii şi familii fericite, atunci cei din jurul nostru ne-ar imita cu bucurie, fără să ne-o zică.

Astăzi, într-o lume secularizată, ideea unei căsătorii ca o comunitate pentru toată viaţa între un bărbat şi o femeie apare din ce în ce mai îndepărtată în conştiinţa credincioşilor Bisericii, şi asta se-ntâmplă pentru că am pierdut perspectiva vieţii veşnice.

Suntem atraşi şi fascinaţi doar de ce se întâmplă acum şi sub ochii noştri. Căutăm, inventăm şi ne dorim tot felul de lucruri care presupunem că ne vor face mai fericiţi. Această continuă fugă după plăceri şi slavă lumească pare mai interesantă decât slava lui Dumnezeu, decât împărăţia cerurilor, decât lupta pentru dobândirea Duhului Sfânt în familie alături de cei dragi.

Ne-am pierdut încrederea în Dumnezeu şi poruncile Lui nu mai înseamnă mare lucru pentru noi:

„Cinstită să fie nunta întru toate şi patul nespurcat. Iar pe desfrânaţi îi va judeca Dumnezeu.”(Evrei 13, 4)

“Nu ştiţi, oare, că nedrepţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă amăgiţi: Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii, nici hoţii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 6, 9-10)

La auzul unor astfel de porunci poate doar cei care merg duminică de duminică la Biserică se vor înfricoşa şi vor fugi de desfrânare şi adulter, dar ceilalţi vor întoarce capul ca şi cum n-ar fi auzit nimic.

De ce a ajuns adulterul o modă printre români? De ce bărbaţii îşi înşeală aşa de mult soţiile?

1. Pentru că s-au depărtat de Dumnezeu şi nu mai simt nici cele mai grosolane mustrări ale conştiinţei.

2. Pentru că nu mai cred în valorile familiei şi în sfinţenia acestei instituţii dumnezeieşti.

3. Pentru că familia nu mai e la modă cum era odată, ci acum sunt cariera şi realizările pe plan profesional.

4. Pentru că femeia a ajuns să se dezbrace oriunde şi pentru orice, fiind considerată de bărbaţi nimic mai mult decât o bucată de carne, capabilă să ofere plăcere sexuală.

5. Sexualitatea promovată în exces a dezumanizat femeia, spulberându-i taina, frumuseţea sufletului şi personalitatea ei. De vină sunt atât pofta bărbaţilor cât şi dorinţa de afişare în exces a femeii.

6. Pentru că Biserica prin creştinii şi slujitorii ei a dezamăgit în mod constant de atâtea ori şi prin atâtea exemple, înfăţişate ostentativ în mass-media. Din acest motiv oamenii zic simplu: „dacă ei cred în Dumnezeu şi fac ceea ce fac, eu doar nu omor pe nimeni, ies şi o cu o fată frumoasă-n oraş, că doar ce-i frumos şi lui Dumnezeu îi place”.

7. Pentru că au ajuns să aibă mulţi bani pe mână iar fetele îi ademenesc şi îi ispitesc chiar dacă ştiu că sunt căsătoriţi.

8. A fi bogat a ajuns a fi echivalent cu a-ţi înşela soţia... De ce oare? Pentru că banii au desacralizat totul în mintea celui care-i deţine.

Da, şi femeile au început să-şi înşele bărbaţii mai des. Care ar fi motivele?

1. Femeile, în dorinţa lor de a scăpa de sub autoritatea bărbaţilor, prin adulter îşi exprimă libertatea şi independenţa lor.

2. Foarte multe femei au început să aprecieze ceea ce deţine bărbatul decât ceea ce este el, şi din acest motiv îşi doresc parteneri cu bani, care să le ofere tot ce-şi doresc, chiar dacă asta însemnă să-şi părăsească valorile morale.

3. Depărtarea de Dumnezeu şi de Biserică le-a făcut să uite că o femeie este împlinintă în mod desăvârşit doar ca mamă şi soţie, nu ca director sau foto-model.

Concluziile sunt simple:

O mare parte din vină pentru ceea ce se întâmplă o avem şi noi creştinii pentru că nu mai reprezentăm de mult un exemplu pentru cei din afara Bisericii, iar poruncile şi cuvântului lui Dumnezeu nu mai au autoritatea în inima şi în conştiinţa lor, din cauza păcatelor pe care le văd în viaţa noastră.

Cauzele sunt multe şi trebuiesc căutate adânc în istoria omenirii, dar vorbind la general toate se unesc într-una: omul nu mai ascultă de Dumnezeu, considerând că Biserica este învechită şi nu se adaptează societăţii în care trăim. Iată că oamenii fac ce vor, neascultând de Dumnezeu şi Biserică, iar consecinţele sunt evidente: efectele pacatului se văd tot mai pregnant la toate nivelele: ură, mândrie, hoţie, desfrânare, ucideri, lăcomie, certuri, avorturi, adultere, divorţuri, etc.

Indiferent cât de mult ne-am îndreptăţi păcatele şi neputinţele, ajungând chiar să spunem că nu e mare lucru dacă-ţi înşeli isoţia, totuşi consecinţele le suportăm în mod real şi nu cosmetizate după mofturile noastre.

Dumnezeu este printre noi şi are grijă să ne pedepsească şi să ne îndrepte, altfel păcatul ar ajunge a doua noastră natură. Aşa că dacă săvârşeşti adulter, aşteaptă-te şi la pedepse după măsura faptei tale.

Ca şi creştin, nu poţi concepe aşa ceva, nu te poţi gândi să-ţi înşeli soţia, iar mâine familia să se destrame, copiii să stea pe stradă sau pe la neamuri... Pentru cel ce crede în Dumnezeu femeia îi este aşa cum îi este lui Hristos Biserica, mireasă aleasă, pentru care îţi dai viaţă iubind-o pâna la sfârşit.

Claudiu Balan