Mai sunt şi din cei care nu se roagă niciodată…

1838

Un pantofar fu invitat odată la nuntă, unde erau de față și mulți tineri. Înainte de masă, pantofarul nostru își făcu cruce și își zise rugăciunea obișnuită de dinainte de masă. Tinerii izbucniră în hohote de râs. Iar unul dintre oaspeți îi zise cu dispreț:

-Așa-i că la dumneata acasă, în familia dumitale de pantofori, se roagă toată lumea?

-Toată lumea?! Zise pantoforul. Nu, nu chiar toată lumea…

Cum, numai dumneata te rogi? Nu se roagă și ceilalți ai casei?

-Nu, răspune pantoforul, căci în coteț mai am doi purcei și o scroafă, care nu se roagă niciodată…


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
2220

Sunt căldicel

Eu sunt un căldicel. Sunt căldicel când fac tot posibilul ca mie să-mi fie bine. Sunt căldicel când pe oameni îi învăţ să facă binele, iar eu mă ascund după cuvinte. Sunt căldicel când văd cum oamenii cad în păcate şi nu zic macar o rugăciune pentru acele suflete. Sunt căldicel când văd că se […]

Articole postate de același autor
15274

Nu vă blestemaţi copiii!

Când un copil greşeşte se ceartă, se pedepseşte, dacă e cazul se bate dar, nicidecum nu se blesteamă. Şi eu am fost copil şi am avut multe curiozităţi dar mama nu ne-a blestemat niciodată. Acum, cum o supără puţin copilul mama aruncă vorbe grele asupra lui: „muri-ai să mori”. „săriţ-ar ochii”, „să n-ai parte de […]