Liturghia Darurilor înainte sfinţite – „Lumina lui Hristos luminează tuturor”

1869

În dimineața zilei de miercuri, 16 martie, la sfânta mănăstire „Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron, Ciuflea” a fost oficiată prima Liturghie a Darurilor înainte sfinţite din acest Post.

La slujba oficiată de duhovnicul mănăstirii Preacuviosul Arhimandrit Nicolae (Roșca), au participat un număr mare de credincioşi care au pășit pragul Catedralei mănăstirești pentru a lua parte la această slujbă deosebită prin importanța și frumusețea ei.

Alături de slujitorii mănăstirii s-a rugat și un distins oaspete venit tocmai din insula Corfu, Grecia – Preacuviosul Arhimandrit Macarios (Evoristo). Este îmbucurător faptul că printre creștinii prezenți la rugăciune, au putut fi observați numeroși copilași și bătrâni, lucru ce arată legătura strânsă dintre generații, clădită pe credința în Hristos și pe învățătura Bisericii Ortodoxe, acest lucru fiind un indicator de netăgăduit al importanței pe care o are credința în sufletele oamenilor noștri și speranța de a clădi un viitor întemeiat pe poruncile lui Dumnezeu.

De asemenea, trebuie să mai spunem că Liturghia Darurilor înainte sfinţite este una care anticipează Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Într-un ritual pe care îl găsim la jumătatea acestei Sfinte Liturghii, numit ritualul Luminii, preotul zice către credincioşii prezenţi la slujbă: „Lumina lui Hristos luminează tuturor”. Deci prin elementele care o compun, prin ectenia şi rugăciunile pentru cei care se pregătesc pentru botez şi ritualul luminii, Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite este o slujbă care anticipează Paştele, o slujbă cu caracter baptismal, o slujbă de înnoire a botezului şi o rânduială solemnă de împărtăşire a credincioşilor.

sursa http://ciuflea.md/


Articole Asemănătoare
4640

Săptămâna întâia a Postului Mare

În vremea războiului duhovnicesc, spune Sfântul Maxim Mărturisitorul [1], luptătorul trebuie să astupe izvoarele apelor celor dinafara cetăţii şi să nu se îndeletnicească decât cu rugăciunea şi cu muncirea trupului prin filosofia cea lucrătoare, adică cu ostenelile trupeşti. Apele cele dinafară cetăţii sunt cugetele trimise de fiecare simţ din lumea sensibilă, care străbat sufletul asemenea unui […]

Articole postate de același autor
4169

O moştenire care nu se pierde

Astfel de lucruri să spunem şi noi copiilor noştri, şi cât trăim, şi când ne apropiem de moarte şi să-i convingem că teama de Dumnezeu este cea mai mare bogăţie şi o moştenire care nu se pierde. Nu bani să le lăsăm, căci banii se pierd, ci respectul faţă de Dumnezeu şi evlavia care rămân […]