„lată pe nevrednicul Ion, înaintea Ta, Doamne!”

2336

Era un om sărac, Ion, care, cu toate că era împovărat de copii şi de nevoi, nu cârtea niciodată împotriva lui Dumnezeu, ci mergea întotdeauna la biserică şi rugându-se, zicea: „lată pe nevrednicul Ion, înaintea Ta, Doamne!”

Dumnezeu părea că nu-l aude, şi sarcina din spinarea lui Ion se făcea şi mai grea.

Şi cu cât Dumnezeu era mai surd la strigarea lui, Ion se făcea si mai mititel.

Şi iată că Ion muri – şi ajungând la poarta cetăţii veşnice, căzu în genunchi, şi asemenea cum făcea în biserică, zise şi acum: „Iată pe nevrednicul Ion, înaintea Ta, Doamne!”

Atunci, poarta cerească se deschise, se arătară îngerii şi luând între ei pe Ion, îl duseră la picioarele Celui Veşnic.

Şi Dumnezeu îi zise: „lată-mă înaintea lui Ion pentru totdeauna!”

Din Al. Lascarov-Moldovanu, Viata crestina în pilde, Editia II, Bucuresti


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
3484

Rugăciunea e un leac, şi de nu vom şti cum să-l luăm, nu vom culege nici o roadă…

Cum izbândim cu rugăciunea … Mai întâi, dacă suntem vrednici de a căpăta ceea ce cerem. Al doilea, dacă ne rugăm după legile lui Dumnezeu. Al treilea, dacă ne rugăm cu stăruinţă. Al patrulea, dacă nu cerem nimic din bunurile acestei lumi. Al cincilea, dacă ne cunoaştem adevăratul nostru interes. Al şaselea, dacă aducem din […]

Articole postate de același autor
3222

Copil frumos!

  Copil frumos, te-aş ţine-ascuns în locul unde n-au pătruns nici răutatea, nici mânia, în locul unde e stăpână bucuria. Şi ţi-aş păstra desţelenită grădina vieţii, şi-nflorită, ca un surâs să fie fiecare floare, pe chipul tău să râdă lumina de la soare. Şi ţi-aş aşterne dragoste în cale, din suflet aş lăsa să scuture […]