Un tânar, întrebându-se despre viață, despre suferință și despre fericire, îl întrebă pe un părinte:
- Părinte, de ce unii oameni sunt tot timpul mâhniți ?
Părintele i-a răspuns, zicând:
- Pentru că, de multe ori, ei sunt supărați nu numai de necazurile lor, ci și de bunăstarea și reușita altora.
„A trăi creștinește este cu neputință. Creștinește este cu putință numai a muri.” (Sfântul Sofronie Saharov) Rugăciunea este expresia cea mai înaltă a dragostei faţă de Dumnezeu, aşa încât putem spune că îl iubim pe Dumnezeu atât cât ne rugăm. În Biserică, prin rugăciunea liturgică, învățăm această dragoste, dar și cultivăm sentimentul și conștiința universalitații […]
