Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului Iisus, Unuia Celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi Sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim; că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim, numele Tău numim. Veniţi, toţi credincioşii, să ne închinăm Sfintei Învierii lui Hristos, că iată a venit prin Cruce, bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea Lui, că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a călcat. (Canonul Paștilor)
În noaptea Sfintei Învieri, Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar mitropolitan și Egumen al Sfintei Mănăstiri Curchi, înconjurat de soborul preoțesc și diaconesc al mănăstirii, a oficiat Slujba Praznicului Sfintelor Paști. Învierea Domnului este fundamentul credinţei noastre, pentru că, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel: „Dacă Hristos n‑a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră” (I Corinteni 15, 14).
De fiecare dată când oficiem Sfânta Liturghie, Biserica devine Sfântul Mormânt din care îl primim pe Hristos Cel Înviat care este Lumina cea adevărată. Nu ajunge să Îl primim doar intelectual pe Hristos. Nu ajunge să credem că a fost cândva în istorie, ci Hristos ne cere să ne schimbăm viaţa şi să îi urmăm Lui.
Învierea lui Hristos rămâne un fapt unic, ce nu se repetă, dar care creează o permanentă bucurie a Bisericii și a credincioșilor. Ea este nu doar o revenire la viața de dinainte de păcat a omenirii, ci este o înnoire desăvârșită a oamenilor, care, prin prezența luminii harului și a lui Hristos Însuși în viața lor, devin ei înșiși ca niște îngeri de lumină ai Împărăției cerurilor.
Această Sărbătoare cere rodire duhovnicească şi schimbarea lumii noastre lăuntrice. „Acesta să fie rodul praznicului: să te schimbi prin schimbarea cea hună!, ” menționează Sfântul Grigorie Teologul. Această schimbare bună nu este o stare statică, ci un parcurs dinamic, fără oprire. Cuvântul lui Dumnezeu îl voieşte pe om pururea în mişcare, agil, cu totul rezidit. „Sărbătoarea cea nouă se prăznuieşte de către oameni noi. Pastile sunt propria noastră trecere de la moarte la viaţă, de la trăirea morţii duhovniceşti (îndepărtarea noastră de Dumnezeu) la trăirea învierii celei dintâi (viaţa cea în Hristos). Este cutremurător să fim morţi duhovniceşte şi totuşi să prăznuim evenimentul învierii lui Hristos! înfricoşat lucru este să vorbim despre prăznuirea Paştilor şi să înţelegem numai „urmărirea” formală a sfintelor slujbe şi satisfacerea simţurilor, fără să mergem mai adânc, la înnoirea lăuntrică!”, ne spune IPS Hierotheos Vlachos.
După Dumnezeiasca Liturghie, Ierarhul Orheiului i-a felicitat pe toți cei prezenți în număr mare la Biserică, cu Sărbătoarea Învierii, menționând că sărbătoarea Învierii trebuie să devină învierea tuturor celor care poartă numele de creștini. „Luminatul Praznic al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos să aducă în sufletele noastre, bucuria și Lumina cea neînserată, dăruindu-ne pace și bucurie sfântă, spre deplina împărtășire din iubirea Lui Dumnezeu cea veșnică din această viață și care să ne însoțească pentru veșnicie,” a menționat Preasfinția Sa.
Numeroși credincioși s-au împărtășit cu Sfintele Taine, ca o încununare a nevoinței și urcușului duhovnicesc din perioada postului. Frumusețea slujbei a fost împodobită de cântările speciale ale acestei sărbători, răspunsurile la strană fiind oferite de corul arhieresc al mănăstirii Curchi. La final au fost sfințite ofrandele de sărbătoare aduse de credincioși.
Sursa: manastireacurchi.md
