Între cădere și cădere

2132

Porumbelul, când se murdărește, aleargă repede la apă și se spală. Ei nu pot suferi necurățenia; nu-i place de ea.

O oaie, de o bagi într-un noroi, într-o mocirlă, umblă în toate părțile să fugă, să scape de acolo.

Dar porcul, când ajunge în noroi, se tăvălește și se lăfăiește în el cu plăcere. Asta-i lumea lui și plăcerea lui!

O așa deosebire este și între căderea celor credincioși și a celor necredincioși. Și credinciosul are clipe de cădere; și el se murdărește câteodată, dar el aleargă îndată la apă, ca porumbelul. Își spală îndată păcatul, prin lacrimi de căință și prin Sangele Domnului.

Dar, când cade necredinciosul, el se simte bine în mocirlă; el se tăvălește și se lăfăiește ca porcul în noroiul patimilor și păcatelor. Asta-i lumea lui de plăcere!

Extras din

Pr. Iosif Trifa, 600 istorioare religioase, Ed. Oastea Domnului, Sibiu 2007,p.222


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
4452

Dumnezeu nu condamnă căderea, ci lipsa voinţei omului de a se ridica

Dumnezeu a lăsat posibilitatea curăţirii noastre prin Sf. Botez şi prin al doilea Botez şi prin al nenumăratelea Botez, care este taina Sf. Spovedanii. „Datu-mi-s-a mie putere în cer şi pe pământ. Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile. Cărora veţi ierta păcatele vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, ţinute vor fi” (Matei 28, […]

Articole postate de același autor