În ziua sărbătoririi Acoperământului Maicii Domnului creştinii din Chişinău sărbătoresc hramul oraşului

648
Potrivit tradiţiei creştine, fiecare biserică nou construită prin sfinţire primeşte un nume al unui sfânt sau al unui eveniment important din istoria mântuirii neamului omenesc. Acel sfânt devine patronul spiritual al lăcaşului sfânt şi totodată al localităţii date.

Astfel, sărbătoarea creştinească, numele căreia îl poartă biserica dintr-o localitate, este şi sărbătoarea creş­tinilor băştinaşi, sau cum este obişnuit a se spune la noi – Hramul oraşului sau al satului (Hram, din slav. – lăcaş sfânt, biserică, templu). Această sărbătoare dă prilej de a cin­sti şi a înălţa rugăciuni în comun sfântului care este ocrotitor al lăcaşului şi al localităţii date, pentru ca el să mijlocească în faţa Bunului Dumnezeu pentru a trimite credin­cioşilor binecuvântare şi harul Său cel dumnezeiesc. Şi aşa ar trebui să fie ca hramul localităţii să fie serbat odată cu hramul lăcaşului sfânt. Unde sunt două sau mai multe biseri­ci, conform vechii tradiţii, hramul lo­calităţii este serbat în aceeaşi zi cu hramul celei mai vechi biserici din localitate.

La începutul sec. al XX-lea în Chişinău existau 15 biserici şi 17 paraclise, dintre care numai două paraclise – cel al orfelinatului de băieţi „Regina Maria” şi cel al azilu­lui de bătrâni, construite mai recent – purtau hramul „Acoperământul Maicii Domnului”. Cât priveşte hra­mul sau ziua oraşului Chişinău, acesta a fost stabilit la sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului din mai multe motive: Chişinăul, ca aşezare a fost atestat la început de octombrie (1436), în preajma sărbă­torii Acoperământul Maicii Dom­nului; unul din cele trei hramuri ale Catedralei „Naşterea Domnului”, la fel, este sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului. Alt motiv, care ne dă prilejul de a serba hramul ora­şului la această sărbătoare, este legat de un eveniment spiritual din viaţa chişinăuienilor.

În fiecare an la 14 octombrie, zi­ua sărbătoririi Acoperământului Maicii Domnului, în procesiune solemnă era adusă la Chişinău Icoana Maicii Domnului de la Hârbovăţ. Era întâmpinată la mar­ginea oraşului de către clerici, au­torităţi şi localnici, apoi cu cântări şi rugăciuni era adusă în Catedrala Ar­hiepiscopală. În faţa Sfintei Icoane se înălţau rugăciuni, ca prin mijlo­cirea Născătoarei de Dumnezeu iubitul ei Fiu, Iisus Hristos, să dă­ruiască Chişinăului şi întregii ţări harul dumnezeiesc. 

 
                                               Protoiereu Ioan Lisnic

Articole Asemănătoare
2079

Predică la Praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului (Pr. Ilie Cleopa)

Părinţilor, fraţilor şi iubiţi credincioşi, Mai înainte de a începe predica, voi aminti cuvin­te­le Sfântului Duh, care se cuprind în troparul acestui dum­nezeiesc praznic al Intrării în Biserică a Maicii Dom­nu­lui. Iată aceste cuvinte: „Astăzi înainte-însemnarea bu­nei voinţe a lui Dumnezeu şi propovăduirea mântuirii oa­menilor, în biserica lui Dumnezeu luminat Fecioara se ara­tă şi pe […]

Articole postate de același autor
50

Frica de Dumnezeu, care intră în inimă, ne vădeşte toate păcatele noastre…

Aşa cum hoţii se feresc de casa păzită de paznici înarmaţi, la fel şi tâlharii spirituali, demonii, ocolesc sufletul rugător. Aşa cum este cu neputinţă ca focul să nască zăpada, la fel nu se poate ca desfătarea slavei trecătoare să nască desfătarea veşniciei. Aşa cum o scânteie poate să aprindă întreaga pădure, la fel şi o faptă […]