Iată unde se află adevărata măreţie a femeii!

3760

Slujind fericirii vremelni­ce a soţului, soţia trebuie să slujească şi mântui­rii lui veşnice, şi doar atunci îi va fi de ajutor cu adevărat.

Dar cum îşi poate ea îndeplini această meni­re? Situaţia ei o ajută şi în acest caz, şi ea poate realiza în tăcere schimbarea mântuitoare ce nu ar putea fi realizată prin nici un fel de îndemnuri. Să presupunem că soţul ei şovăie între cre­dinţă şi necredinţă, sau priveşte cu nepăsare lucrarea mântuirii sale pentru că este absorbit de preocupările vieţii sociale, sau este furat de sminteli şi de îndoială – şi iată că alături vede un om care trăieşte în duhul credinţei. Soţia triumfă: ea săvârşeşte mântuirea soţului său. Ast­fel, ea nu propovăduieşte despre Mântuitorul, ci Îl întrupează în viaţa sa; nu-l învaţă pe soţul său adevărurile Evangheliei, ci prin faptele sale, prin cuvintele sale, prin toată rânduiala vieţii sale în­rădăcinează în el adevărurile acestea. Fără să ex­plice teoretic adevărurile acestea, ea îl face pe so­ţul ei să le simtă.

Această lucrare a femeii nu este inventată de noi. Apostolul Petru o porunceşte limpede, punând îndeplinirea ei în strânsă le­gătură cu dependenţa femeii de bărbat: femeilor, supuneţi-vă bărbaţilor voştri. Dar pentru ce? Pen­tru ca acei bărbaţi care nu se pleacă cuvântului să fie câştigaţi, fără propovăduire, prin purtarea femeilor lor, văzând de aproape viaţa voastră curată şi temă­toare de Dumnezeu (I Pt. 3, 1-2).

Iată unde se află adevărata măreţie a femeii, cu toată subordonarea ei aparentă! Soţul trebuie să fie orb sau din cale-afară de împietrit ca să nu fie impresionat de priveliştea cucerniciei adevărate şi vii care se manifestă în viaţa soţiei lui şi ale cărei roade sunt pentru el atât de plăcute, încât se întreabă fără să vrea cine a câştigat mai mult: el, pentru viaţa de acum, sau ea, pentru viaţa viitoare? Şi ce fericire este pentru soţie când citeşte în inima soţului său aceste cuvinte dumnezeieşti: nu este bine să fie omul singur (Fac. 2, 18), şi ce amar este pentru ea – dacă este în stare să înţeleagă aceas­ta – când citeşte în inima soţului cu totul alte cu­vinte: „Bine este să fie omul singur!”

Din Cum să o familie ortodoxă: 250 de sfaturi înțelepte pentru soț și soție de la sfinți și mari duhovnici, traducere de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2011, pp. 42-44


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
2951

Lepădarea lui Petru

  Lepădarea lui Petru este relatată de toți evangheliștii (Mt. XXVI, 69-75; Mc. XIV, 54. 66-72; Lc. XXII 54-62; In. XVIII 15-18, 25-27). Arestat în Ghetsimani, Domnul este urmat doar de doi dintre ucenicii Săi, de Petru și de Ioan, care urmau convoiul ostașilor de la o oarecare distanță, ca să urmărească mersul lucrurilor. Ajunși […]

Articole postate de același autor
1638

În Duminica Izgonirii lui Adam din Rai Prea Sfințitul Nicodim a liturghisit la Catedrala „Sf. Vasile cel Mare” din Edineț

În Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brînză), care se mai numește și a Iertării, Prea Sfințitul Nicodim, Episcop de Edineț și Briceni, a oficiat înconjurat de un sobor de preoți și diaconi și în prezența mulțimii credincioșilor Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala „Sf. Vasile cel Mare” din orașul Edineț. După Sfînta […]