Hristos a Înviat! – Activitate desfășurată în cadrul Liceului Teoretic „Ion Luca Caragiale” din or. Orhei

1456

Parteneriatul dintre Şcoală şi Biserică nu este o invenţie recentă. Biserica mereu s-a îngrijit de tinerele vlăstare, iar activitatea sa educațional-formativă a fost rânduită de Însuși Mântuitorul Iisus Hristos, prin îndemnul: „Lăsaţi copiii să vină la Mine” (Marcu 10, 14).  Întărirea legăturilor de parteneriat dintre Biserică și Școală reprezintă un deziderat comun, în urma căruia au de câştigat copiii, care sunt viitorul nostru, care vor fi fiii Bisericii şi fiii ţării noastre de mâine. De atât prezenţa profesorilor de religie în şcoală este deosebit de importantă. Profesorul de religie trebuie să fie un om de credinţă care prin coerenţă, fidelitate şi răbdare să reprezinte un model de credinţă pentru elevi şi astfel să-şi realizeze misiunea şi mărturia misionară. În instituţiile de învăţământ unde activizează profesori de religie devotaţi muncii sale,  se pun bazele unei investiții pe termen lung, pentru a face lumea mai bună. 

În socitatea marcată de patimi și păcate, studiul Religiei ar putea reprezenta un mijloc salvator de redresare morală.  Drept dovadă sunt și elevii Liceului Teoretic „I. L. Caragiale” din Orhei, care s-au implicat cu multă dragoste şi dăruire în activitatea "Hristos a Înviat! " desfăşurată la această instituţie de învăţământ în săptămâna patimilor.

Activitatea a fost deschisă de profesorul de Educație Creștin-Ortodoxă ai instituției, Arhim. Iov (Cristea) , nevoitor al mănăstirii Curchi, care i-a îndemnat pe elevii şi profesorii prezenţi să încerci să pătrundă în istorisirea evanghelică după Matei despre patimile, moartea şi Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, prezentată în cadrul acestei manifestări. 

În continuare elevii au prezentat poeziile şi cântările clasicilor literaturii române şi a unor autor creştini, care au trecut prin sufletele lor cuvintele evanghelice şi au simţit amărăciunea şi dulceaţa lor. Deosebit de impresionantă a fost interpretarea poeziei "Ştergarul" compusă de Costache Ioanid. Momentul a fost deosebit de impresionant, prin punerea în scenă a acestei poezii. Activitatea desfăşurată a fost împodobită de un program deosebit de frumos de cântări pascale, prezentat de corul liceului.

"În ultimile zile ale vieţii sale pământeşti Hristos a fost lăsat de unul singur în faţa patimilor şi al morţii. El a băut până la fund paharul pregătit, pătimind pentru întreaga omenire. Hristos a rămas singur în Vinerea Patimilor, ca noi să nu fim singuri; a fost părăsit ca noi să nu fim părăsiţi; a trecut prin batjocură şi defaimare, prin lovituri şi scuipări, prin patimi şi moarte, ca în toate pătimirile noastre să fim încredinţaţi că nu suntem singuri şi că Însuşi Mântuitorul e cu noi, pănă la sfârşitul veacurilor. Astfel, ne-am dorit ca acest eveniment să le prezinte elevilor jertfa Mântuitorului pentru noi, aducând tototodată bucuria Înviereii din Învierea lui Hristos " - ne-a mărturisit părintele Iov.

La sfârșitul întâlnirii, Maria Chișlaru, directorul instituţiei, a exprimat din partea instituției alese aprecieri și mulțumiri pentru organizarea acestui frumos eveniment, pr. Iov, cât și elevilor şi părinţilor implicaţi în buna desfăşurare a evenimentului.

Natalia Lozan pentru "Altarul Credinţei"

 


Articole Asemănătoare
828

O oră alături de Dumnezeu, Cel Răstignit şi Înviat

Cu Dumnezeu ne întâlnim prima oară în familie. Rugăciunile pe care le învăţăm de la părinţi, mersul la biserică, atmosfera irepetabilă a sărbătorilor mari, toate acestea constituie prima treaptă în educaţia noastră. Este minunat când şcoală prin orele de religie ne determină să păstrăm legătura cu Dumnezeu, să vorbim despre El şi să ne comportăm […]

Articole postate de același autor
3362

Ce să facem dacă nu găsim omul potrivit pentru căsătorie?

Ce-i de făcut dacă ţi se pare că nu eşti capabil să iubeşti? Trebuie să aştepţi şi să speri că se va ivi omul potrivit? Depinde cum înţelegem dragostea. Dacă vom gândi acest sentiment aşa cum este el descris în Evgheni Oneghin sau în Romeo şi Julieta, atunci este mai bine să nu aşteptăm astfel […]