Folosește vremea. De ce mâine?! Așa au pierdut dragostea veșniciei multe suflete care amânau și credeau că le este îngăduit orice. Și credeau că moartea nu-i paște și pe dânșii și așa cum spune Sfântul Grigore: „Osânditul moare în toată clipa, fără de a fi mort însă vreodată, dat flăcărilor răzbunatoare pururea va tot muri”.
(Arhimandritul Arsenie Papacioc, Scrisori către fiii mei duhovnicești, Mănăstirea Dervent, Constanța, 2000, p. 51)
„O, iubite şi Preadulce lisuse Hristoase, cine Te-a rugat pentru mine ca să mă aduci în această lume şi să mă nasc din părinţi buni şi credincioşi (…)? Cu cât trebuie, dar, să Te iubesc mai mult şi să-Ţi mulţumesc pentru acest dar atât de mare şi pentru binefacerea pe care mi-ai dat-o? Chiar şi sângele meu […]
Trebuie să ne lăsăm pe noi înşine în alb proniei dumnezeieşti, voii dumnezeieşti şi Dumnezeu Se va îngriji de noi. Un monah s-a dus într-o după amiază să citească vecernia pe un vârf de munte. Pe drum a găsit o ciupercă albă şi a mulţumit lui Dumnezeu pentru acea aflare rară. La întoarcere ar fi […]
