Folosește vremea. De ce mâine?! Așa au pierdut dragostea veșniciei multe suflete care amânau și credeau că le este îngăduit orice. Și credeau că moartea nu-i paște și pe dânșii și așa cum spune Sfântul Grigore: „Osânditul moare în toată clipa, fără de a fi mort însă vreodată, dat flăcărilor răzbunatoare pururea va tot muri”.
(Arhimandritul Arsenie Papacioc, Scrisori către fiii mei duhovnicești, Mănăstirea Dervent, Constanța, 2000, p. 51)
Dacă ați ști cât de mult cer ajutor cei adormiți! Fiindcă după moarte nu există pocăință și ca oameni au plecat și ei cu pete și prihane și văzând că ajutorul celor vii împreună-lucrează și ajută mult la a se desăvârși și liniști, ei își doresc mult, cer și tânjesc să fie pomeniți de cineva. […]
Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin […]
