Folosește vremea. De ce mâine?! Așa au pierdut dragostea veșniciei multe suflete care amânau și credeau că le este îngăduit orice. Și credeau că moartea nu-i paște și pe dânșii și așa cum spune Sfântul Grigore: „Osânditul moare în toată clipa, fără de a fi mort însă vreodată, dat flăcărilor răzbunatoare pururea va tot muri”.
(Arhimandritul Arsenie Papacioc, Scrisori către fiii mei duhovnicești, Mănăstirea Dervent, Constanța, 2000, p. 51)
Când porneşti la drum, ţi-ai pus merinde de acasă, ţi-ai pus ceapă, ţi-ai pus cozonac, ţi-ai pus o sticlă cu vin sau cu apă, ţi-ai pus încălţări, ţi-ai pus brâu, ţi-ai pus căciulă, ţi-ai pus bundiţă de frig. Toate ţi le-ai pus în traistă. Când stai la popas, ce scoţi din traistă? Ce-ai pus! Nu? […]
Acum Maica Domnului şade de-a dreapta Fiului ei; înaintea ei, a celei mai cinstite decât heruvimii şi mai slăvite decât serafimii, se închină toţi arhanghelii şi îngerii în ceruri, şi ei îi aduc slavă toţi credincioşii creştini pe pământ. Totuși, ea este pururea cu noi ‒ oriunde am fi şi oricum am trăi. Ea este gata […]
