Actualitate

Florile din aghiazmă

7007

Cu câteva săptămâni în urmă, pregăteam ca de obicei biserica pentru Sfânta Liturghie când prietenul meu Mark s-a apropiat de mine și m-a întrebat: „Poţi să-mi spui care este diferența dintre cele două buchete de flori?” arătând spre cele două vaze aflate de o parte și de alta a ușilor Împărătești. Unul din cele două buchete era ofilit și uscat iar celălalt parcă era proaspăt înflorit. Văzându-mi mirarea de pe chip, Mark începu să zâmbească. „De Bobotează am pus aghiasma rămasă în vaza cu florile înflorite.” Mi-a spus de asemenea că în cealaltă vază nu a mai pus nimic, decât apă.

Florile erau două buchete identice, la fel de ieftine și fuseseră cumpărate de o credincioasă dintr-un magazin la un preț mai mic de 5$ fiecare. Aceasta mi le dăduse înainte de Sfânta Liturghie săvârșită pe 23 decembrie 2012. Le-am tăiat vârfurile tulpinilor pentru a fi cât mai proaspete, le-am pus în două vaze de sticlă identice pe care le-am umplut cu apă și le-am pus în același loc în care se găsesc acum. Nu am adăugat niciun fel de conservant sau îngrășământ în niciuna din vaze. De atunci, nimeni din câte știu eu nu s-a mai atins de ele. Singura diferență este că Mark a turnat aghiazmă într-una din vaze.

Poza ce însoţeşte acest articol a fost făcută pe 3 februarie, la aproximativ șase săptămâni de la data în care florile fuseseră așezate în vază.

Am considerat că poza cu florile din apa sfințită era demnă de a ajunge la Înaltpreasfinția Sa Arhiepiscopul Benjamin de San Francisco care a răspuns următoarele: „Este minunat atunci când Domnul pătrunde în lumea pământească aflată sub semnul legilor şi al rațiunii și săvârșește minuni care le contrazic. Este un mic ghiont pe care ni-l dă făcându-ne să înțelegem că El este prezent și atotputernic indiferent de ce am crede noi.”

Mai mult decât atât, dacă prospețimea de șase săptămâni a florilor este o mică minune, așa cum cred eu, atunci principiul materialității se dovedește a fi fals. Căci dacă Dumnezeu ne dă un „semn” asta înseamnă că „a exista” înseamnă mai mult decât ce vedem la ştiri, vreme şi sport: şi anume că El este într-adevăr Izvorul Vieții.

Noi nu ispitim pe Dumnezeu căutând semne și minuni, dar oare nu e frumos atunci când Dumnezeu din bunătatea Sa nemărginită ne trimite unul pe neașteptate?

Din Wesley J. Smith, ipodiacon la biserica ortodoxă din Livermore, California, Traducere și adaptare: Lucian Filip


Articole Asemănătoare
4641

Mântuirea nu este un verdict final, dacă am făcut fapte bune

Singurul sens al vieţii e mântuirea. Doar că oamenii cred adesea că mântuirea e ceva ce ni se dă în urma unui verdict final, dacă am făcut nişte fapte bune. Mântuirea e fericirea, e raiul. Raiul nu e un loc. Raiul e starea de relaţie cu Dumnezeu, care se trăieşte încă de aici, de pe […]

Articole postate de același autor
5694

Soţul trebuie să-i dovedească în mod practic soţiei că o iubeşte

Soţii ortodocşi trebuie să fie conştienţi de faptul că amândoi se împărtăşesc de păcat şi de greşeli. Tre­buie însă ca la baza familiei să fie o comuniune în Hristos prin taina Bisericii ‒ acest lucru este foarte important! Ceea ce Dumnezeu a unit omul să nu des­partă. Nu cred că este posibilă vreo căsătorie fă­ră acordul lui Dumnezeu. […]