Dumnezeu – o iubire de care nu te poți sătura…

3676

Adam n-a avut înțelepciunea să întrebe pe Domnul de­spre rodul pe care i l-a dat Eva, și pentru aceasta a pierdut raiul.

David n-a întrebat pe Domnul: „Este bine oare să iau pe femeia lui Urie?” și a căzut în păcatul uciderii și al preacurviei.

Așa și toți sfinții care au păcătuit, au păcătuit pentru că n-au chemat pe Domnul să-i ajute și să-i povățuiască. Cu­viosul Serafim din Sarov zicea: „Când vorbeam după min­tea mea, se întâmpla să greșesc”.

Dar sunt și greșeli fără păcat care vin din nedesăvâr­șirea noastră; le vedem chiar și la Maica Domnului. În Evanghelie se spune că atunci când a părăsit Ierusalimul împreună cu Iosif, ea credea că Fiul ei mergea cu rudele sau cunoscuții… Și abia la capatul a trei zile de căutari L-au găsit în templu vorbind cu cărturarii [Lc. 2,44].

Astfel, numai Domnul știe toate, noi însă, ORICINE AM FI, trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu să ne povățuiască și să întrebăm pe părintele duhovnicesc, ca să nu greșim.

* * *

Duhul lui Dumnezeu povățuiește pe toți în chip deose­bit: unul se liniștește [viețuiește în isihie] în singurătate, în pustie, altul se roagă pentru oameni; altul e chemat să păstorească turma cuvântatoare a lui Hristos; altuia i s-a dat să propovăduiască sau să mângâie pe cei ce suferă; al­tul slujește pe aproapele din munca sau averea lui – toate acestea sunt daruri ale Duhului Sfânt și toate sunt date în grade diferite: unuia treizeci, altuia șaizeci, altuia o sută [Mc 4, 20].

Dacă ne-am iubi unii pe alții întru simplitatea inimii, atunci Domnul ne-ar arăta prin Duhul Sfânt multe lucruri minunate și ne-ar descoperi mari taine.

Dumnezeu – o iubire de care nu te poți sătura…

Mintea mea s-a oprit în Dumnezeu și am încetat să scriu…

Cât de limpede îmi este că Domnul ne conduce. Fără El n-am putea nici măcar gândi binele; de aceea trebuie să ne predăm cu smerenie voii lui Dumnezeu, fiindcă Domnul ne călăuzește.

Sfântul Siluan Athonitul, Între iadul deznădejdii și iadul smereniei, Editura Deisis, Sibiu, 2001


Articolul Precedent
Articole postate de același autor
1398

Să ne spălăm cu lacrimile pocăinţei… | Duminica lăsatului sec de brânză (a izgonirii lui Adam din Rai), la Catedrala Mitropolitană

Toţi cei care doriţi să purcedeţi la nevoinţa postului şi rugăciunii, toţi cei care doriţi să adunaţi roade îmbelşugate din pocăinţa voastră ascultaţi cuvântul lui Dumnezeu, ascultaţi porunca lui Dumnezeu – şi lăsaţi, iertaţi aproapelui greşelile pe care le-a făcut faţă de voi! (Sfântul Ignatie Briancianinov) În Duminica lăsatului sec de brânză (a izgonirii lui Adam […]