Actualitate

Dor de casă…

3513

Îmi lipsește azi ca niciodată,
Focul dintr-o sobă de la țară...
Și căldura lutului din vatră,
Și aroma pâinii din cămară...

Îmi lipsește lemnul ce trosnește,
Măcinându-și firea în cenușă...
Și a flăcărilor aprigă poveste,
Ce sfârșesc ca dragostea ascunsă...

Îmi lipsește-n coardă Busuiocul,
Cel sfințit cu dor de Bobotează...
Și aroma lui păzind sorocul,
Strajnic în amurg și în amiază...

Îmi lipsește candela, timida,
Ce-și vărsa lumina prin unghere...
Și mi-e dor să mângâi trandafirii,
Cei înghesuiți în lăicere...

Îmi lipsește lada cea de zestre,
Râul din ștergare și prosoape...
Unde printre flori și horboțele,
Pânzele se-aștern ca niște ape...

Îmi lipsește-n miezul cel de iarnă,
O cănuță plină cu izvar...
Aburii fierbinți din strop de poamă,
Să-mi alunge frigul cu nectar...

Îmi lipsesc tăcerile tăcute,
Gustul lor smerit de împăcare...
Când vorbeau cuvintele nespuse,
Aducând și pace, și răbdare...

Îmi lipsește-a mamei mângâiere,
Vocea ei cea blândă și duioasă...
Zâmbetul zidit pe fața tatei-
Îmi e dor de mine și...de CASĂ...

Diana Sava Daranuta


Articolul Precedent
Articolul Următor
Articole Asemănătoare
5252

Poem pentru prieteni

Nu pot să-ti dau soluţii pentru toate problemele vieţii, nu am răspunsuri pentru îndoieli si temeri, dar pot să te ascult şi să particip la zbuciumul tău. Nu pot să schimb trecutul şi nici viitorul tău. Dar când vei avea nevoie de mine voi fi alături de tine. Nu pot să te opresc să nu […]

Articole postate de același autor
194

Valoarea şi însemnătatea pomenirii la proscomidie

Un oarecare preot evlavios, contemporan cu Sfântul Vasilie cel Mare, datorită unor împrejurări a intrat la datorii, iar aceste datorii se măreau odată cu trecerea timpului și creditorii îl deranjau mereu pentru datoria sa. Acesta l-a făcut să meargă și să ceară ajutor de la un oarecare negustor, cunoscut al său, care împlinindu-i cererea i-a […]