Actualitate

Doamne, mângâie inima mea!

77

Doamne, mângâie inima mea! Odihnește-o și fă-i bine cu apele dragostei Tale. Caută cu bunătate spre toată alcătuirea firii mele și povățuiește sufletul meu, căci el în mâinile Tale este. Iartă-mă pe mine cel mândru, lacom, fățarnic, desfrânat, leneș, neiertător, nemilostiv, bârfitor, mincinos, viclean, neputincios, căci viața mea am petrecut-o în păcate care depășesc mulțimea nisipului mării. Știu că am murdărit haina sufletului meu pe care mi-ai dat-o și Te-am întristat cu căderile mele. Doamne, Te rog, vindecă rănile sufletului meu!

Ajută-mă să iert celor celor ce-mi greșesc, cu voie sau fără de voie, iar celor ce mă iubesc răsplătește-le cu darurile tale cele bogate. Pe toți cei ce mi-au cerut să mă rog pentru dânșii și pentru toți cei ce nu mai au pe nimeni să se roage pentru ei, Milostive, miluiește-i cu iubire de oameni. Tu ești un Părinte Preabun, Răbdător, Iubitor și privești cu multă dragoste spre noi, copiii Tăi.

Doamne, pe Tine Te iubim, în Tine credem, Ție ne rugăm, spre Tine nădăjduim și Ție îți mulțumim pentru toate pe care le știm și nu le știm. Miluiește-ne pe noi, Doamne Dumnezeule, după mare mila Ta și ne așează în Împărăția Ta cea cerească. Amin.

Ierom. Hrisostom Filipescu


Articole Asemănătoare
517

Care este folosul molitfelor de iertare rostite de duhovnic înainte de spovedanie?

Rugăciunea de mijlocire a preotului, la care trebuie să se unească în sufletul său și creștinul care se pocăiește, este invocarea îndurării și al iertării divine. Aceste rugăciuni au darul de a deștepta în același timp nădejdea creștinului și de a deschide în sufletul său perspective și aspirații pentru o viață nouă. Molitfele pentru spovedanie […]

Articole postate de același autor
5296

Viaţa Sfintei Mucenițe Sofia și a fiicelor sale: Pistis, Elpis și Agapis

Pe timpul împărăţiei lui Adrian (117-138), împăratul rău-credincios al românilor, era în Roma o văduvă de neam italian, anume Sofia, al cărei nume se tâlcuieşte „înţelepciune”. Aceasta, după numele său, petrecea viaţa în credinţă creştinească, cu înţelepciune; o astfel de înţelepciune o laudă apostolul Iacov zicând: „Înţelepciunea cea de sus întâi era curată, apoi paşnică, […]