Cum să postim, dacă mâncarea „de post” e scumpă și calorică?

871

Pentru marea majoritate, alimentația sănătoasă, tensiunea, supraponderalitatea constituie probleme ce afectează în mod direct starea de sănătate. Pâinea, macaroanele, cartofii sunt alimente puțin sănătoase, mai ales când predomină în meniul nostru timp de aproape 2 luni. Mai e și o altă problemă, mâncarea de post - peștele, fructele, legumele - sunt adesea destul de scumpe. La origini, nevoința postului consta în a cheltui mai puțin pe mâncarea de frupt, pentru a împărți banii economisiți săracilor. Cum să procedăm? Cum ne stabilim corect măsura?

Consider că, în cazul dat, clasificarea produselor în cele de post și cele de frupt e o simplă formalitate. În Vechiul Testament, precum și în alte culturi, postul e perceput drept abstinență totală de la mâncare pe o perioadă scurtă de timp, deci nu presupune clasificarea produselor în de post/de frupt. Când Domnul a chemat orașul Ninive la pocăință, au postit – adică s-au abținut de la orice hrană – toți, de la prunci la vârstnici. Este o înfrânare aspră. Când percepem postul drept înlocuirea unor alimente cu altele, riscăm să  trecem cu vederea esența lui, deoarece mâncărea de post ar putea întrece în  calitate mâncarea de frupt.

E foarte important să înțelegem postul în contextual culturii de origine. În regiunea mediteraneană, unde s-a format tradiția postului, mereu era o cantitate mare de fructe și legume proaspete anul împrejur. Carnea, însă, nu era pe departe hrană zilnică. Erau perioade când la masă lipseau cu desăvârșire mezelurile. Lumea se alimenta preponderent cu hrană de post, mai cu seamă cei săraci.

Condițiile în care postim noi sunt diferite

Nu e principial atât ce mâncăm, cât cum percepem înfrînarea, mai ales dacă avem probleme ale sistemului digestiv. Dacă ne înfrânăm în numele postului, aducem postul drept jertvă Domnului.

Am încetat să percepem postul ca fiind timp al abținerii

Cred că, fiecare ar trebui să stabilească în mod individual ce produse își va permite și pe care le va evita în post. Nu toți preoții vor înțelege, dar, în opinia mea, se merită de făcut o încercare. Trebuie să stabilim produsele de la care ne abținem cu strictețe. De exemplu, pot să mă abțin de la dulciuri. Pot? Cu greu, dar e posibil. Îmi plac dulciurile și îmi va fi greu. Pot să evit fumatul, spre exemplu? Foarte greu, pentru unii. Deosebit de dificil, dar e minunat dacă se primește măcar cîteva zile pe săptămână. În ce mă mai pot întrîna? Îmi va fi greu, dar e realizabil.

Dacă să comparăm găina cu crevetele sau midiile, găina intră în categoria de frupt, iar crevetele – nu, însă fructele de mare sunt de-a dreptul niște delicatese, pe când zeama de găină – mîncarea noastră de toate zilele.

Sunt de opinia că unui om sincer și râvnitor i se poate acorda dreptul și libertatea de a-și elabora de sinestătător regula postului. Mai cu seamă în cazul unor probleme de sănătate, deficiențe de metabolism sau orice alte afecțiuni ale organismului.

Alege ceea ce te-ar face să simți cu adevărat că postești!

Trebuie să promovăm o atitudine individuală, onestă, rîvnitoare față de înfrânare. Postul presupune starea de a te simți ușor înfometat. Bucatelor le lipsește ceva, dar înduri și depășești aceast neajuns. E imposibil să fii mereu sătul în post. Ce fel de post e ăsta, dacă continuăm să ne bucurăm de toate bunătățile consumând produse „de post”?

 

Fragment din interviul cu Protoiereul Alexei Uminski

Traducere de Lena Bocancea, după pravmir.ru

Se va prelua cu precizarea sursei: Altarul Credinţei


Articolul Precedent
Articolul Următor
Articole postate de același autor
717

Preotul Petru Gherbanovschi. Se împlinesc 42 de ani de când a plecat la Domnul (+16 iunie 1978)

Petru Gherbanovschi s-a născut la 1 august 1900 în familia preotului Grigore şi a preotesei Elena Gherbanovschi din satul Dercăuţi, jud. Soroca. A fost botezat la 20 august în sfântul lăcaş din Dercăuţi de către preotul Constantin Bucătaru de la biserica din satul Visoca, avându-i naşi pe preotul Bucătaru şi pe Iuliana Braducean. După absolvirea […]