Mulți s-au lăsat de fumat rostind cât mai des doar: „Doamne, iartă-mă!”, „Doamne, miluiește-mă!”. Prin rostirea acestor scurte rugăciuni, în special în timpul când vrem să aprindem țigara, ni se deșteaptă conștiința, care ne mustră pentru răul săvârșit. Pentru că țigara rămâne a fi un drog care ne face rău atât nouă, cât și celor din jur.
Potrivit părintelui Ene Braniște („Liturgica generală”, EIMBOR, 1985), acest post este de asprime mijlocie, asemănător celui al Sfinților Apostoli. În mănăstiri se ajunează lunea, miercurea și vinerea până în Ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15.00 – 16.00), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn. Marțea și joia se mănâncă plante fierte, drese […]
