Gelozia şi zavistia sunt doi şerpi care sug sânge din inima omului, iar în momentul acela relațiile dintre oameni nu se construiesc pe încredere şi respect, ci pe suspiciuni permanente; soţii se prind unul pe altul cu minciuna şi îşi fac viaţa un fel de chin prelungit.
Gelozia este una dintre părţile întunecate, părtinitoare ale sentimentelor, care se numeşte incorect iubire. Acest sentiment trebuie eliminat sau limpezit prin iubire duhovnicească. Soţia creştină trebuie să vadă în soţ nu doar un soţ, dar şi un prieten al său, şi să creadă că acesta nu o trădează, să vadă în el chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, să vadă în acelaşi timp şi personalitatea predispusă la slăbiciuni omeneşti; să încerce cu răbdare, blândeţe, fără supărare, să îl ajute să îşi îndrepte greşelile şi să se lupte cu păcatele. Când soţul este vinovat de ceva, uitați-vă la el ca la un bolnav, arătați-i mai multă căldură. Reproşurile pot atrage doar enervare şi minciună; dar iubirea întotdeauna ajunge la inima celuilalt.
(Arhimandrit Rafail Karelin, Învățături despre Taina Căsătoriei, traducere din limba rusă de Corina-Alexandra Toader, Editura Sophia, București, 2013, pp. 264-265)
