Mi-a plăcut expresia unei doamne: "- Cu ce e mai sfânt preotul ca mine, ca eu să mă spovedesc în faţa lui? - Vă recomand un copac secular! Zic..Este Teiul lui Eminescu în Parcul Copou din Iași, Stejarul Unirii şi mai este un stejar vechi din vremea lui Ştefan cel Mare... faceţi acolo spovedania! "Nu e nevoie să o faceţi la preot!"
A mărturisi, a spovedi păcatele, este o virtute, o biruință a omului împotriva eu-lui său, împotriva mândriei care este de la diavolul; este una din marile virtuți ale faptelor bune. În clipa când ai primit iertare sub epitrahil de la preot, păcatele spuse cu căință, cu lacrimi, se șterg din catastifele demonilor. Dacă nu spui […]
La un călugăr bătrân și mult sporit duhovnicește, a poposit o pereche creștină care de mulți ani se străduia să dobândească prunci și nu reușea cu niciun chip. De ani de zile băteau drumurile mânăstirilor, se rugau, se spovedeau, dădeau pomelnice la toate mânăstirile și la toți duhovnicii renumiți și, totuși, timpul trecea iar rugăciunea […]
