Mi-a plăcut expresia unei doamne: "- Cu ce e mai sfânt preotul ca mine, ca eu să mă spovedesc în faţa lui? - Vă recomand un copac secular! Zic..Este Teiul lui Eminescu în Parcul Copou din Iași, Stejarul Unirii şi mai este un stejar vechi din vremea lui Ştefan cel Mare... faceţi acolo spovedania! "Nu e nevoie să o faceţi la preot!"
Vă mărturisesc un lucru: Eu însumi, atunci când merg la Duhovnicul meu, uneori plec de la Sfânta Spovedanie umilit, liniștit, plin de pace și de bucurie, alteori sunt agitat și mă simt neîmplinit, oarecum neiertat de Dumnezeu. Oare s-a schimbat duhovnicul meu? Nu. Problema este a mea: uneori mă rog o săptămână întreagă înaintea spovedaniei, […]
Copleşiţi de scârbă faţă de răul din noi, flămânzim şi însetăm să devenim asemenea lui Dumnezeu în sfânta smerenie, şi în această năzuinţă stă sămânţa sfinţeniei. Dragostea mereu crescândă faţă de Hristos duce în chip firesc la experienţe care ne fac asemenea Lui; şi o panoramă inimaginabilă se va desfăşura înaintea ochilor noştri. Durerile lumii […]
