Credința adâncă a Părintelui Efrem Katunakiotul

Credința adâncă a Părintelui Efrem Katunakiotul

5779

Iubiții mei frați, trebuie să vă spun: suntem slabi în credință. Nu avem acea credință puternică, așa cum am văzut la Bătrânul Efrem Katunakiotul.

Acesta, cândva, a avut o suferință trupească. Îi apăruse o eczemă pe piciorul stâng, iar această eczemă s-a tot întins, s-a tot întins, până i-a acoperit tot spatele. Ajunsese să aibă spatele plin de răni și avea dureri: nu putea nici să ia o cămașă pe el. Și au venit în vizită doi medici de la Atena, de la spitalul ,,Ippokráteio”. Când l-au văzut, i-au spus: ,,Gheronda, trebuie numaidecât să te ducem la un spital, la Tesalonic sau la Atena. Aici nu se poate să te vindeci, trebuie să mergi la spital și să ai parte de îngrijire”. Când a auzit acest lucru, Bătrânul Efrem s-a întristat foarte mult. Nu ieșise niciodată din Sfântul Munte, și nu vroia să iasă nici atunci. Nu știa ce să facă. A mers la bătrânul lui, iar acela i-a spus: ,,Vei merge. Chiar acum, luni, vei merge la spital”. Vedeți? A făcut ascultare. Chiar dacă i-a părut rău, într-o primă fază, mai apoi, a înțeles pe deplin că ascultarea este mai mare decât toate. Dar, ce ne spune mai departe?

Am mers la icoana Maicii Domnului și am îngenuncheat în fața icoanei și m-am rugat: Maica Domnului, tu o să mă vindeci! Unde să caut eu vindecare? La medicii de la spital? Tu trebuie să mă vindeci! Tu mi-ai făgăduit că o să ai grijă de noi, monahii. Vreau să mă faci bine, să mă vindeci. Nu vreau să ies din Munte și să mă caut la doctori. Tu ești vindecătoarea noastră! Și am stat și m-am rugat acolo, cu capul la pământ.

După ce s-a rugat, s-a ridicat și s-a îndreptat spre chilia lui, care era foarte aproape de biserică. Numai ce a făcut câțiva pași, a simțit că rănile nu îl mai usturau. Când s-a uitat mai bine, a văzut că se vindecase cu totul: rănile se închiseseră. Cum s-a întâmplat acest lucru? Credința, credința și îndrăzneala pe care a avut-o atunci când a plecat genunchii și s-a rugat Maicii Domnului l-au vindecat. Iar Panaghia (Preasfânta) nu s-a lăsat prea mult rugată și a făcut minunea. Pentru că Maica Domnului face mereu minuni cu noi…

sursa pemptousia.ro/


Articole Asemănătoare
6689

Nu putem dobândi bucuria mântuirii, până nu gustăm mai întâi din paharul suferinţei

Spuneau maicile din Mănăstirile Văratec şi Agapia că părintele Nicodim era un om de rugăciune. Se ruga în chilie cu mâinile înălţate spre cer, se ruga în biserică, se ruga pe cale, se ruga în pădure, permanent slăvea pe Dumnezeu. După ce-şi termina rugăciunea, deschidea uşa chiliei şi vorbea cu oamenii, spovedind şi mângâind pe […]

Articole postate de același autor
23

Duminica Femeilor Mironosițe trăită alături de lucrătorii medicali din capitală

„Duminica Femeilor Mironosițe a presupus nu doar rugăciune în biserică, dar și un mesaj pe care l-am transmis mai multor lucrători medicali din capitală. Ne-am deplasat la Spitalul Clinic Municipal nr. 1 și la Asociația Medicală Teritorială Buiucani, încercând să mângâiem sufletește doamnele și domnișoarele care activează în aceste instituții, luptând pentru sănătatea mai multor […]