Cei cu inimile pline…

5619

Cei cu inimile pline de mângâierea harului nestricăcios pot să rabde toate lipsurile și năpastele, prefăcându-le într-un praznic al bucuriei duhovnicești; însă foamea unei inimi împietrite, de la care s-a depărtat mângâierea dumnezeiască, este o suferință fără alinare.

Nu este chin mai mare decât acela al unei inimi nesimțitoare și învârtoșate, care nu mai știe să distingă Calea luminoasă a Proniei dumnezeiești, de cărările întunecate ale lumii acesteia. Însă, de-a lungul istoriei, au fost și oameni cu inimi pline de har, vase alese, luminate de duhul prorocesc, care au știut să deosebească Lumina Dumnezeiască, de întunericul acestei lumi.

 

(Arhimandritul Zaharia Zaharou, Omul cel tainic al inimii, Editura Basilica, București, p. 11-12)


Articole postate de același autor
2824

Orice păcat este o plecare de „acasă”

„Orice păcat este o plecare de «acasă», o plecare de la Tatăl nostru ceresc. De aceea, în călătoria postului ce urmează, primim învățătură de la Domnul Hristos că este bine să rămânem întotdeauna, indiferent de vremuri, în legătură cu Dumnezeu, cu Tatăl cel Ceresc, că este bine să nu mergem în zone în care ne […]