Cum să ne comportăm atunci când părinţii, chiar când nu locuiesc împreună cu tinerii căsătoriţi, se implică prea mult în viaţa acestora, până la insuportabil chiar?
Canoanele bisericeşti nu le dau părinţilor astfel de drepturi. Dimpotrivă, copiii au dreptul să apere independenţa propriei familii, în conformitate cu credinţa pe care o mărturisesc. Chiar dacă, în acest caz, va trebui să intri pentru un timp oarecare în conflict cu rudele, este mai bine să se întâmple aceasta, decât să le permiți părinţilor să împiedice dezvoltarea completă, din toate punctele de vedere, a noii familii.
Problema acestei implicări a părinţilor se agravează şi prin faptul că nici tânărul soţ nu se simte în totalitate responsabil, cap al familiei, şi nici tânăra soţie nu este convinsă că aceste imixtiuni vor avea repercusiuni asupra relaţiei dintre ei. În acest caz, este mai bine să refuzi grija părinţilor, chiar dacă aceasta va însemna o înrăutăţire a relaţiilor cu ei.
Pr. Maxim Kozlov, Familia – ultimul bastion: răspunsuri la întrebări ale tinerilor, Editura Sophia, București, 2009, p. 301-302
