Sfaturi duhovnicești
4651

Cât de minunat ajunge să vadă totul acela care se curăţeşte mereu!

Sufletele curate sunt gata să-şi recunoască şi vinovăţii pe care nu le au. Sunt gata să-şi ceară iertare şi pentru păcatele pe care nu le-au făcut; sunt gata să-şi spele şi ceea ce nu şi-au întinat, fiindcă smerenia lor îi face să creadă că oricând ar putea să facă şi ei aşa ceva şi nu tăgăduiesc niciodată că […]

Sfaturi duhovnicești
6429

ÎPS Hierotheos Vlachos: Deosebirea dintre duhovnic şi psiholog

Când îşi săvârşeşte lucrarea potrivit Predaniei Ortodoxe, părintele duhovnicesc se deosebeşte clar de psiholog, care lucrează întemeindu-se pe o viziune antropocentrică asupra omului şi vieţii sale. Psihologii doresc să echilibreze omul din punct de vedere psihologic. Părintele duhovnicesc ţinteşte să-l îndumnezeiască pe om. Psihologul foloseşte o teorie bazată pe o anume şcoală psihologică. Părintele duhovnicesc […]

Sfaturi duhovnicești
279

Mândria nu ne permite să ne izbăvim de patimi

Odată, l-a întrebat cineva (pe părintele Paisie Aghioritul): ‒ Cum este cu putinţă, Gheronda, să nu mă mândresc când văd că îmi vin gânduri înţelepte şi mă admiră colegii mei? ‒ Cele care ne vin în creier de sus, frate, sunt de la Dumnezeu. Ale noastre sunt cele pe care le scoate creierul nostru pe nas. A fost întrebat […]

Sfaturi duhovnicești
189

Să facem bine celor care ne fac rău, chiar dacă aceştia rămân neîndreptaţi

  Să facem bine celor care ne fac rău, chiar dacă aceştia rămân neîndreptaţi. Astfel, păcatele noastre vor fi iertate şi vom dobândi smerenie. Atunci când alungăm din sufletul nostru orice duşmănie, avem multă îndrăzneală în rugăciunea noastră către Domnul. Să ne doară sufletul pentru cei care ne fac rău, mai mult decât ne doare […]

Sfaturi duhovnicești
158

Din ce cauză aveți atâtea tristeți?

Cu cât mai puțină este credința noastră, cu atât mai multă ne este și tristețea. Unul dintre cele mai însemnate foloase ale credinței este eliberarea omului de întristări. Cât timp copilul știe că există tatăl, care se îngrijește de casă și de toate nevoile casei, orice tristețe dispare îndată printr-un cântec. Însă când acest sentiment se […]

Sfaturi duhovnicești
429

Omul nu-i ceea ce spune despre sine, ci ceea ce tăinuieşte

Tăcerea a fost iubită de toate sufletele mari, deoarece au simţit adânc adevărul acelei zise din popor: „vorba bună e de-argint, iar tăcerea-i de aur”. Orice om cugetător a cunoscut, prin sine însuşi, că el nu-i ceea ce spune despre sine, ci ceea ce tăinuieşte. Nu ceea ce tăinuieşte dinadins, ci ceea ce tăinuieşte din nevoie, pentru […]

Sfaturi duhovnicești
140

Când te smerești, Îi faci loc lui Dumnezeu în inima ta

Teologia Bisericii lui Hristos nu s-a făcut prin şcoli şi nu trebuie să ne gândim că numai cei ce studiază teologia au acces la Dumnezeu şi la  cunoaşterea Sa. Teologul este oricare acela ce trăieşte în Dumnezeu şi cu Dumnezeu. Exemplele sunt concrete: sfinţii, care fundamentează Biserica lui Hristos în marea lor majoritate, nu au […]

Sfaturi duhovnicești
86

Toate legile își au valoare lor, dar și limita lor, dar „Doamne” nu are nici o limită

Întrebare: Părinte, dați-ne un îndreptar practic de viață, prin care să punem și noi un început bun în viața noastră. Părintele Rafail: Da, asta e simplu, în legătură cu ce am vorbit. Apropo de faptul că toate se leagă și se dezleagă în duh și în „nevăzut”, singurul dreptar pe care-l pot da tuturor este: „Contactați satelitul ’Doamne’” Să […]

Sfaturi duhovnicești
3576

Icoane si minuni

Icoana este aşezată în cel mai de cinste loc. Unele icoane făcătoare de minuni îşi aleg chiar ele însele locul, cum se întâmplă de exemplu la Sfântul Munte cu Portaitissa sau Triheroussa. Icoana nu este folosită ca un simplu element decorativ al casei sau al vreunui spaţiu public, aşa cum se întâmplă adesea în zilele […]

Sfaturi duhovnicești
445

Îi hrănim cu moarte pe copiii noștri, apoi ne mirăm de alegerile pe care le fac

Nu știu cât avem conștiința că, deși ne regăsim într-o perioadă istorică hipercivilizată, copiii noștri sunt permanent amenințați cu moartea. Am dezvoltat nevrotic o cultură a păzirii copiilor de moarte, în vreme ce ei se lasă prinși de ghearele ei – aproape râzându-ne în nas. Am uitat că am bagatelizat noi înșine, la un moment […]