Mulți ortodocși de-ai noștri nu înțeleg că tradiția bisericească este LOGICĂ. Totul se face cu o motivație precisă pe cărările duhovniciei. Cerem binecuvântare de la duhovnic, am mai spus, pentru lucruri deosebite, grave, dificile, nu pentru îndatoririle noastre creștinești: rugăciune, post normal (nu ajunare de multe zile), milostenie. Dar aș vrea să înțelegeți un lucru: binecuvântarea preoțească nu lipsește niciodată! O primim la fiecare Sfântă Liturghie, la sfârșitul ei.
De ce mergem la preot când vrem să luăm o binecuvântare particulară? Ce vrem să obținem practic de la slujitorul lui Dumnezeu? Două lucruri. Mai întâi, aprobarea de a face ceea ce ne-am propus, prin care știm că Dumnezeu este de acord cu inițiativa noastră. Lipsa binecuvântării înseamnă dezaprobare divină. Nu spunem în rugăciune: „Facă-se voia Ta”? Chiar și Fiul lui Dumnezeu S-a supus cu smerenie voii Tatălui ceresc, cu aceleași cuvinte pe care ni le-a lăsat nouă moștenire: „Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă”! Așadar, când dorim să facem un lucru deosebit, cu un grad de dificultate foarte ridicat, trebuie să avem aprobarea lui Dumnezeu prin binecuvântarea duhovnicului. Un „nu” al acestuia din urmă ar însemna că Dumnezeu nu este de acord cu propunerea noastră. Este posibil să fie chiar o idee diavolească, semănată în mintea noastră în scopul autodistrugerii. Se numește „ispitire din dreapta”. Ne-am hotărât să priveghem peste măsură, să ajunăm până la epuizare, să facem lucruri riscante..Fără binecuvântare nu ar decât o dărâmare a ființei noastre și poate chiar și a celor dragi nouă.
În al doilea rând, prin binecuvântare primim putere, har, ca să îndeplinim misiunea dificilă pe care ne-am asumat-o. O faptă măreață începută și terminată este întotdeauna opera omului prin puterea Domnului. Știm acest lucru din cuvintele Mântuitorului: „FĂRĂ MINE NU PUTEȚI FACE NIMIC”. Deci ceea ce s-a făcut deja, s-a făcut prin lucrarea tainică a Împăratului Hristos. Spuneam la începutul postării că binecuvântare și har ca să ne îndeplinim obligațiile duhovnicești zilnice primim în timpul Sfintei Liturghii. „Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi, cu toți”!, spune preotul la înfricoșătoarea slujbă. Chiar la sfârșitul ei, credincioșii primesc binecuvântarea finală a Liturghiei: „Binecuvântarea Domnului PESTE VOI TOȚI, cu al Său har și cu a Sa iubire de oameni, TOTDEAUNA, acum și pururea și în vecii vecilor, amin”! Din sublinierile făcute se vede foarte bine că niciodată nu lipsește binecuvântarea lui Hristos Domnul credinciosului care participă la Sfânta Liturghie. Binecuvântare primită de la preotul slujitor, care este duhovnic pentru toți credincioșii din biserică. Dacă ați aflat aceste lucruri, vă rog, citiți Psaltirea, acatiste, paraclise, faceți metanii, citiți din Sfânta Scriptură fără nici o frică. Binecuvântarea ați primit-o deja!
Pr. Sorin Croitoru
