Trăim într-o lume în care este multă informație, dar foarte puțin discernământ. O lume în care opiniile și valorile se schimbă rapid, iar tinerii sunt adesea lăsați să se descurce singuri într-un amalgam continuu de idei, influențe și presiuni. În acest context, una dintre cele mai mari nevoi ale timpului nostru rămâne formarea unor minți capabile să discearnă, să apere adevărul și să rămână statornice în orice situație.
E bine să știm multe, dar nu e suficient. Este esențial să înțelegem ce este adevărat, ce este bun și ce merită păstrat. Discernământul nu se dobândește spontan, el se învață, se cultivă și se întărește în timp, prin educație, prin rânduială și prin repere clare.
Într-o astfel de lume schimbătoare, Biserica a dat exemple de oameni care au cunoscut și au apărat adevărul. Un astfel de exemplu este Sfântul Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, o personalitate de o rară forță duhovnicească și intelectuală, a cărui pomenire o săvârșim astăzi.
Sfântul Ierarh Petru Movilă a trăit într-un context dificil, marcat de presiuni confesionale, de tulburări culturale și de slăbirea rânduielilor bisericești. În fața acestor provocări, el a înțeles că singura cale de întărire a credinței ortodoxe era formarea temeinică a oamenilor.
De aceea, lucrarea sa s-a concentrat pe educație: școli, tipărituri, catehisme, rânduială în gândire și în viața bisericească. A format oameni care să nu fie purtați de val, ci să știe ce cred, de ce cred și cum să trăiască această credință cu responsabilitate.
Prin viața și activitatea sa, Sfântul Ierarh ne învață că lumina minții și curăția inimii nu se exclud, ci se sprijină una pe cealaltă. Apărarea adevărului se face prin minți bine formate, capabile să discearnă și să rămână statornice în fața presiunilor vremii.
Din lucrarea Sfântului Ierarh Petru Movilă înțelegem că tinerii au nevoie nu doar de libertate, ci de criterii; nu doar de acces la informație, ci de capacitatea de a o filtra; nu doar de curaj, ci de statornicie. A forma astfel de minți este una dintre cele mai mari responsabilități ale adulților, ale familiei, ale școlii și ale Bisericii. Pentru că Biserica de mâine se zidește în felul în care îi formăm pe tineri astăzi.
Pr. Octavian Moșin
