Suntem obligați din cei în ce spre mai puțin. Mai puțin bine, mai puțină comunicare față către față, mai puțină rugăciune comună, mai puțină Sf. Liturghie, mai puțină carte vie, mai puțină nostalgie, mai puține emoții, mai puțini bătrâni, mai puțini copii, mai puțină libertate, mai puține mame, mai puțini tați, mai puține dorințe, și în final, mai puțin Dumnezeu. ,,A tinde spre mai puțin, e totuna cu a tinde spre neant.” Aceasta este direcția-scop.
Ne opresc nu prin forță directă, însă după proverbul: ,,Câinii latră, caravana trece!” Au negat, oprit și ,,modificat” binele în decursul câtorva decenii și ne-am pomenit cu adevărul rostit de Sfântul Vasile cel Mare: ,,Nu priviți pe Dumnezeu ca pe autorul substanței răului, nu vă închipuiți că răul e o substanță proprie. NU! Perversitatea nu-i o creatură vie. Nu putem să ne-o reprezentăm ca pe ceva care există în mod real. Răul este privațiunea binelui.”
S-a muncit mult să amestece fericirea, bunurile, relele, dorințele, iar acum ne trebuie mult să discernem fraza: ,,Relele adevărate nu-s cele de care se teme, iar bunurile nu sunt cele pe care le dorește.”
Ne-am pomenit cu mâța care vinde pește în piață și lupul care este pus stăpân pe oaie. Vorbesc despre valori, bine, fericire, bunăstare și credință cei care în esență au denaturat în întreaga lume aceste noțiuni. ,,Îndreptarea voinței în direcția fericirii este universală. Chiar și cei răi, hoțul și sinucigașul, o doresc, numai că încearcă să o dobândească pe căi care duc la pierzanie. Toți o doresc, dar nu toți vor să accepte condiția de a o afla numai prin căutarea binelui, și așa se explică de ce, cu toate că toți doresc același lucru, nu toți sunt fericiți”, spune Fericitul Augustin.
,
,Răul este o corupție a naturii... Corupția e distrugerea celor trei elemente esențiale, care definesc bunătatea unui lucru: măsura, forma și ordinea.
Descoperim dezordine în lume numai din pricina incapacității noastre de a o îmbrățișa în ansamblul ei.”
Măsura, forma și ordinea, în varianta laică, este în mâna oamenilor care au pierdut simțul acestor trei. Le-au strâns în palmă atât de mult, încât s-au strivit. Le mai avem aceste trei conservate și imuabile în Biserică, spre bucuria noastră a credincioșilor!
Pr. Sergiu Jelihovschi
